În noiembrie 2020, o fotografie de la „Matei Balș” a devenit virală: bolnavii de COVID-19 nu mai încap în saloare și stau pe holuri cu masca de oxigen pe față și cu tuburi ușor inflamabile lângă ei.
La acest spital, sunt tratate cazurile medii și cele severe de infectare cu coronavirus.
„Camera de gardă gazduieste, în mod obișnuit, 25-30 pacienți aflați în terapie cu oxigen, majoritatea pe butelii, foarte gravi, care nu au loc pentru a fi internați pe secție, unii stau în aceste condiții chiar și 4-5 zile la gramadă, inclusiv pe coridor, la grămadă cu pacientii veniți pentru evaluare si cu personalul medical. Camera de gardă nu a fost dezinfectată de cel puțin o lună deoarece e mereu plină”, a dezvăluit un cadru medical pe aplicația „De gardă”, dedicată medicilor.
În imaginie văd holuri pline cu oameni stând pe scaune, în cărucioare sau chiar pe tărgi. Printre ei, butelii de oxigen și cadre medicale care încearcă să-i ajute, scria în decembrie Buletin.de
Din cauza supraaglomerării și a numărul insuficient de personal, cadrele medicale de la „Matei Balș” au dezvăluit că în spital nu se mai repectă protocoalele. Inclusiv cel privind tuburile de oxigen, care au un regim special de utilizare, fiind ușor inflamabile.
„Pe secția de Terapie Intensivă de câteva luni nu se mai respectă curațenia legată de infecțiile intraspitalicești. După decesul unui pacient, nu se mai respectă protocolul de curățare a salonului cu privire la răspândirea infecțiilor.
Moare un pacient, se curață repede patul și se aduce alt pacient, în același pat în care am avut pacient cu clebsiela, clostridium sau acineto… ce șanse are următorul pacient dacă riscă să se infecteze?… Iar acuzațiile că pacienții, după 3-4 zile de spitalizare, dezvoltă tot felul de germeni si bacterii intraspitalicești cad tot în spinarea asistenților si a infirmierilor”, scria un doctor de la „Matei Balș”.
Dacă nu s-au respectat protocoalele privind dezinfectarea și cele privind tuburile de oxigen, șansele unui accident precum incendiul petrecut vineri dimineață la acest spital, în care 4 persoane au murit, erau mari, având în vedere și că personalul e obosit, după un an de luptă cu pandemia.
Simpla aerisire ar fi rezolvat problema
„Incendiile din secţiile de terapie cu oxigen sunt incendii DE OXIGEN, nu de reşou. Ele nu evoluează ca un incendiu obişnuit, care de obicei necesită minute până ce focul creşte în intensitate şi se propagă de la un obiect la altul.
Ele sunt pur şi simplu fenomene extrem de rapide (în secunde) în care obiectele care conţin materiale combustibile - ţesături, lemn, plastic, chiar ţesut uman - se aprind aproape instantaneu”, a fost una dintre posibile explicații ale incendiului, oferită de jurnalistul Lucian Mândruță.
Incendiul de oxigen poate avea o sursă - scânteie, reşou, lumânare - dar devine o catastrofă cu evoluţie rapidă tocmai datorită atmosferei încărcate cu oxigen dincolo de limita normală din aerul de afară.
„Când concentraţia e mare nici măcar nu e nevoie de vreo sursă vizibilă, poate fi şi o simplă descărcare de electricitate statică de la hainele cuiva.
Tocmai de aceea prevenţia acestui tip de incendiu NU înseamnă SĂ NU MAI AVEM REŞOU. Ea se face prin controlul constant al concentraţiei de oxigen din camere.
De obicei, asta înseamnă pur şi simplu AERISIT. La intervale clare. Frecvent. În mod serios. Asta ar fi trebuit să facă ministerul, directorii, toată stabimea, după Piatra Neamţ: să introducă proceduri clare şi să verifice că sunt respectate!”, a scris Lucian Mândruță.
