Nu ajungi la 10.000 de pași pe zi? Detaliul care poate compensa numărul mai mic
Persoanele care nu reușesc să facă foarte mulți pași într-o zi ar putea obține beneficii importante dacă merg într-un ritm mai alert. Un studiu realizat pe peste 64.000 de adulți arată ce combinații între numărul și intensitatea pașilor au fost asociate cu un risc mai mic de moar
Recomandarea de a face 10.000 de pași pe zi a devenit unul dintre cele mai cunoscute obiective pentru menținerea sănătății. Un nou studiu arată însă că beneficiile mersului nu depind de atingerea zilnică a acestei cifre. Contează și ritmul în care sunt făcuți pașii.
Cercetătorii de la Universitatea din Sydney și Universitatea Monash au analizat diferite combinații între numărul zilnic de pași și intensitatea mersului.
Rezultatele arată că un număr mai mic de pași, făcuți într-un ritm mai alert, poate fi asociat cu beneficii similare celor obținute prin parcurgerea unei distanțe mai mari într-un ritm lent.
Citește și: STUDIU Mitul celor 10.000 de pași zilnici. Ce antrenament să faci la sală în loc să îți numeri pașii
Nu ajungi la 10.000 de pași pe zi? Detaliul care poate compensa numărul mai mic
Studiul a inclus 64.743 de persoane de vârstă mijlocie din baza de date UK Biobank. Participanții au purtat timp de șapte zile consecutive dispozitive care au măsurat numărul și intensitatea pașilor.
Datele au fost culese între 2013 și 2015, iar starea de sănătate a participanților a fost urmărită, în medie, timp de aproximativ opt ani.
În această perioadă au fost înregistrate 1.697 de decese din toate cauzele, dintre care 502 provocate de afecțiuni cardiovasculare, potrivit Universității Monash.
Cercetătorii au împărțit participanții în patru categorii: persoane care făceau mai puțin de 5.000 de pași pe zi, între 5.000 și 7.500, între 7.500 și 10.000 și peste 10.000 de pași.
Ulterior, au comparat numărul pașilor și ritmul mersului cu riscul de mortalitate generală și cu cel de deces provocat de bolile cardiovasculare.
Citește și: Câți pași trebuie să faci pe zi ca să fii sănătos? 10.000 de pași sunt prea mult sau prea puțin?
Mai puțini pași, dar într-un ritm mai rapid
Persoanele care făceau mai puțin de 5.000 de pași pe zi, dar mergeau într-un ritm mai alert, de aproximativ 80 de pași pe minut, aveau o reducere a riscului de mortalitate asemănătoare cu cea observată în cazul celor care făceau între 5.000 și 7.500 de pași într-un ritm mai lent, de aproximativ 60 de pași pe minut.
Astfel, oamenii care nu au timpul sau capacitatea fizică de a parcurge distanțe mari ar putea obține beneficii suplimentare prin creșterea ritmului de mers.
În sens invers, persoanele care nu pot merge repede pot acumula treptat un număr mai mare de pași într-un ritm confortabil.
Combinațiile dintre numărul pașilor și intensitatea mersului au fost asociate cu o reducere de până la 43% a riscului de moarte prematură, arată comunicatul cercetătorilor.
Analiza a identificat drept posibil punct optim un ritm de aproximativ 90-100 de pași pe minut. Valoarea a fost calculată folosind cele mai intense 30 de minute de mers dintr-o zi, care nu trebuiau să fie neapărat consecutive.
Atunci când ritmul nu a mai fost luat în calcul, cel mai scăzut risc de mortalitate a fost asociat cu un total cuprins între 7.500 și 10.000 de pași pe zi, potrivit ScienceAlert.
De unde vine recomandarea celor 10.000 de pași?
Cercetătorii atrag atenția că obiectivul celor 10.000 de pași nu a fost stabilit inițial în urma unor studii medicale. Cifra provine dintr-o campanie japoneză de promovare a unui pedometru, lansată în anii 1960.
Rezultatele noii cercetări sugerează că nu există un singur obiectiv potrivit pentru toată lumea. O persoană care face aproximativ 4.000 de pași într-un ritm alert poate obține beneficii importante, în timp ce alta poate compensa un ritm mai lent printr-un număr mai mare de pași.
Autorii subliniază însă că este importantă consecvența. Beneficiile sunt asociate cu tiparele de activitate menținute în majoritatea zilelor, timp de luni sau ani, nu cu perioade scurte de efort intens.
Studiul, publicat în British Journal of Sports Medicine, este observațional. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauză și efect.
Numărul pașilor a fost măsurat doar timp de șapte zile, iar obiceiurile participanților s-ar fi putut modifica ulterior. Cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta și alimentația, dar este posibil ca rezultatele să fi fost influențate și de alte elemente, precum bolile existente sau izolarea socială.
