„La internarea în spital (indiferent de afecțiune) se face testul pentru depistarea coronavirusului sau nu? Mama e la oftalmologie internată și nu i-a făcut testul. Le-a spus să stea tot timpul cu mască. Oricum o să o poarte, dar e egal cu zero dacă o să fie în salon cu cineva care are COVID. Asta e procedura standard?”, se întreabă fiica unei paciente, internată la Spitalul Clinic de Oftalmologie din Capitală.
Mulți dintre pacienții de pe grup și-au povestit propriile experiențe cu internarea în spital, spunând că au fost testați la internare sau li s-a cerut să vină de acasă cu un test cu rezultat negativ, pentru a fi primiți în unitatea medicală. Alții, însă, au povestit că nu au fost testați și că li s-a cerut doar să poarte mască.
Citește și: Românii la vaccinare: unii vor să plătească doar pentru dovadă, alții să dea o șpagă să se vaccineze
Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice din Capitală a răspuns, la solicitarea Newsweek România, că unitatea medicală are două puncte de triaj – ambulatoriu și la intrarea în spital, unde fiecare pacient completează o declarație pe proprie răspundere. Testarea se face doar pentru urgențele oftalmologice, copiii internați, bolnavii cu comorbidități, pacienții suspecți de infecție sau cei care necesită anestezie generală.
Ceilalți pacienți internați sunt „monitorizați pe perioada internării din punct de vedere al simptomatologiei și al temperaturii corporale. Orice pacient care pe perioada internării prezintă simptome se testează obligatoriu”. Unitatea medicală spune că nu au existat focare COVID în spital, până în prezent.
Cine are prioritate la testare, conform metodologiei în vigoare
Legal, spitalele nu sunt obligate să testeze toți pacienții la internare. Astfel, potrivit metodologiei de testare în vigoare în prezent, elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică, spitalele sunt obligate să testeze:
- persoanele simptomatice (tuse, febră, scurtarea respirației, debut brusc al anosmiei – pierderea completă a mirosului, ageuziei – pierderea gustului, disgeuziei – alternararea gustului)
- contacții direcți ai cazurilor confirmate
- pacienții simptomatici care au avut un test negativ antigen și vor fi testați RT-PCR
- pacienții asimptomatici înainte de procedura de transplant și donatorii de organe
- pacienții asimptomatici cu imunosupresie (diminuarea imunității după iradiere, droguri, toxine microbiene)
- pacienții oncologici aflați în curs de chimioterapie sau radioterapie
- însoțitorii pacienților copii (cei care sunt pacienți oncologici, cu imunosupresie)
- pacienții hemodializați.
Când consideră statul că ai luat COVID din spital
Despre cazurile COVID asociate asistenței medicale, Institutul Național de Sănătate Publică precizează că acestea sunt considerate astfel doar dacă simptomele apar după mai mult de 14 zile de la internare. Este considerat caz cu sursă probabilă de infectare în spital dacă simptomele apar între ziua a opta și ziua a 14-a de internare sau și dacă simptomele apar în zilele 3-7, dar cu „o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicală acordată”.
Citește și: Balamuc PSD în Parlament, la moțiunea simplă împotriva lui Voiculescu. Ședința a fost închisă
INSP: Spitalele pot stabili protocoale de testare suplimentar față de recomandări, cu resurse proprii
Institutul Național de Sănătate Publică precizează, într-un răspuns pentru Newsweek România, că „în metodologie este precizat că unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical și/sau pacienți, suplimentar față de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare”.