Studiul Institutului de Politici Publice (IPP) arată că exporturile paralele de medicamente sunt extrem de profitabile și, legal, nu pot fi oprite. Toate țările europene se confruntă cu exporturi paralele, dar procentul acestor exporturi, din totalul pieței farma, este mult mai mare în România.
„Reprezentanți industriei și ai asociațiilor pacienților cu diferite afecțiuni consideră că politica de stat care plafonează prețul medicamentelor constituie principala cauză, totuși nedocumentată suficient, a exportului, de pe piața românească, a unor medicamente capitale pentru tratarea afecțiunilor, unele la limită, ale pacienților români“, apreciază IPP. Potrivit datelor din 2014, 22% din medicamentele din România luau calea exportului paralel.
Fenomenul afecta 18% din piața farma din Bulgaria, 9% din Polonia și 8,5% din Cehia. Doar statele nordice erau marcate de acest fenomen mai mult decât România: exporturile paralele ajungeau la 24% din piața farma din Danemarca și 21% din cea a Suediei.
Citește pe aceeași temă și: Cum au dispărut medicamentele din România
Distribuitorii, veriga slabă
În România, pentru ca un medicament să ajungă de la producător la pacient, este nevoie, mai întâi, de aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului. Ulterior, producătorul depune un dosar la Ministerul Sănătății pentru ca acesta să stabilească prețul, care se publică în Monitorul Oficial. Tot ministerul decide dacă medicamentul poate fi compensat. După ce trece de aceste proceduri, el este trimis la distribuitori, care-l redistribuie către farmacii.
Exportul paralel apare în momentul în care medicamentul ajunge la distribuitor, care nu mai trimite medicamentul la farmacie, ci îl vinde într-o altă țară UE la preț mult mai mare, obținând un profit consistent. Interzicerea exporturilor paralele este ilegală, Uniunea Europeană având libera circulație a mărfurilor drept un principiu fundamental. „Export paralel există, nu avem voie să-l interzicem, că am putea face o lege, dar am risca să fie o situaţie de infringement pentru România şi nu cred că ne dorim această situaţie.
Ponderea exporturilor paralele din totalul piețelor farma naționale în 2014 - Sursa Euractiv; IPP - Institutul pentru Politici Publice București
Soluţia este să verificăm ce se întâmplă în piaţă şi, atunci când avem informaţii că medicamentele pleacă spre exportul paralel iar nevoile pacienţilor nu mai sunt acoperite, atunci intervenim. Niciun distribuitor de medicamente nu doreşte să încalce legea, pentru că riscă să piardă autorizaţia de punere pe piaţă, ceea ce înseamnă întreruperea activităţii“, a explicat un vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului, pentru IPP.
Studiu de caz: Trileptal
IPP arată că există o diferență uriașă între prețul cu care se vinde Trileptal în România și în alte state europene. În România, acesta se vinde cu 69,61 lei, în UE media este de 163 de lei. Potrivit calculului făcut de acest institut, distribuitorul câștigă dacă îl vinde către o farmacie din România circa 7-8 lei din prețul cu amănuntul maximal, iar dacă îl exportă în UE are un câștig de 50-80 de lei. În aceste condiții, profitul este de zece ori mai mare dacă îl scoate din țară. Trileptal este esențial pentru tratamentul „crizelor epileptice parțiale însoțite sau nu de convulsii tonico-clonice generalizate secundar“ – se arată în prospectul medicamentului.
CALCUL. Distribuitorul câștigă dacă vinde Trileptal 600 mg. - 50 de comprimate către o farmacie din România 7-8 lei din prețul cu amănuntul maximal, iar dacă îl exportă în UE are un câștig de 50-80 lei
De altfel, IPP citează un manager al unei firme din farma, care a dorit să-și păstreze anonimatul: „Am avut un produs al cărui preț în România era puțin peste 2 euro cutia și care era revândut în afară cu 24 de euro. Ce credeți că s-a întâmplat cu el?“. „Avem cele mai ieftine medicamente, dar care lipsesc din rafturi“, a arătat și un reprezentant al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Alt studiu de caz: Dasentib (Sprycel)
În iulie 2018 a apărut un raport al Observatorului Român de Sănătate (ORS) referitor la exporturile paralele. Acesta prezintă un studiu de caz unde pot fi observate profiturile uriașe care se obțin din exportarea unui medicament destinat tratamentului leucemiei,
Dasentib. „Diferențele de preț între România și țara de destinație pentru acest produs sunt următoarele:
- De 3,5 ori mai scump în Germania;
- De 4,9 ori mai scump în Olanda;
- De 3,1 ori mai scump în Danemarca;
Medicamentul este mai ieftin în Suedia (0,8 din preţul din România). Prin urmare, presupunând că întreaga cantitate de Sprycel comprimate 100 mg a fost exportată paralel în 2017 în Germania, atunci exportatorul paralel român ar fi realizat din diferența de preț dintre România și Germania un câștig brut de 497.093 Euro.
Dacă țara de destinație ar fi fost Olanda, câștigul brut realizat din diferența de preț doar prin exportarea acestui produs ar fi de 769.787 Euro“, calculează ORS. Sprycel este un medicament inovativ fără alternative în România, folosit în tratamentul leucemiei mieloide cronice.
Citește pe aceeași temă și: Cum au dispărut medicamentele din România
