Cum au dispărut medicamentele din România

DE Mircea Marian | Actualizat: 24.08.2018 - 07:08

Documentarul Institutului de Politici Publice (IPP) arată cum, pe măsură ce se ieftineau medicamentele, acestea dispăreau de pe piață. Motivul este că pentru producători era nerentabil să le mai vândă în România.

SHARE

În plus, faptul că România ține prețurile jos, prin deciziile guvernamentale, influențează prețul la care medicamentele se vând în alte state din Uniunea Europeană. Prețul din România este considerat „preț de referință“ într-o serie de state din UE și este luat în calcul la stabilirea prețului în aceste țări. Cu cât prețul este mai jos în România, cu atât va fi mai mic în acele state europene. În consecință, producătorii preferă să notifice statul român că își retrag medicamentul de pe această piață, pentru a nu pierde în alte state. Teoretic, ei trebuie să facă această notificare cu un an înainte, dar practic nu se întâmplă acest lucru.

Așa se face că, dacă în 2014, în România erau autorizate 6.114 medicamente, la 31 decembrie 2017 mai rămăseseră 4.200. Doar în 2017 s-au retras de pe piață 600 de medicamente, dar se presupune că în 2018 vor urma alte câteva sute. Dintr-un total de 1.534 de medicamente care nu se mai vindeau în România, inventariate de IPP, 323 erau medicamente inovative și 1212 erau generice. Nu mai puțin de 313 aveau DCI unic (denumiri comune internaționale), adică nu puteau fi înlocuite cu alt medicament. 

Ministerul Sănătății are o platformă, medicamentelipsa.ms.ro, pe care poate fi sesizată lipsa unui medicament din farmacii. Site-ul a fost deschis în octombrie 2016, pe vremea când ministru al Sănătății era Vlad Voiculescu. „Între anii 2008 și 2012, peste o treime din lista OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a medicamentelor esențiale, de prioritate 1, pentru tratamentul cancerului au lipsit din România. 

Citește pe aceeași temă și: Medicamentele prea ieftine nu fac bine sănătății

Medicamente generice ieftine, disponibile pe piață de zeci de ani. În toată această perioadă, nicio lipsă nu a fost recunoscută oficial de minister, nicio cauză a acestor lipse nu a fost făcută publică și nicio măsură nu a fost pomenită“, a scris Vlad Voiculescu, pe Facebook, la acel moment. De altfel, el era cunoscut înainte de a fi numit ministru pentru faptul că organizase o rețea prin care aducea din străinătate medicamente pentru bolnavii de cancer. 

O treime dintre bolnavii cronici, fără medicamente

IPP a realizat, cu ajutorul IRES, și un sondaj în rândul pacienților, din care un subeșantion a fost cel al bolnavilor cronici. Majoritatea, adică 61%, aveau probleme cardiace. Studiul arată că 32% dintre persoanele care suferă de boli cronice spun că nu au găsit medicamente în prima farmacie vizitată, apelând la rețele informale naționale sau internaționale pentru a le procura. 

Circa 8% dintre ei nu au reușit să își procure medicamentele de care aveau nevoie pentru ameliorarea stării de sănătate nici după ce au apelat la aceste rețele informale. Aparent, procentul este relativ mic, dar de fapt vorbim de zeci de mii de persoane. Lipsa medicamentelor poate fi mortală pentru acești pacienți: în 2017, o femeie a murit din cauza lipsei imunoglobulinei. 

IPP arată că doar o parte din aceste medicamente care lipsesc din România „pot fi cumpărate cu efort financiar din partea pacienților prin rețele informale, dar unele medicamente au un cost prohibitiv pentru buzunarul multor persoane cu venituri mici, iar altele au costuri care nu pot fi plătite decât prin decontarea  prin sistemul de asigurare, tratamentul putând să coste și câteva zeci de mii de euro“. 

Sondajul IRES mai arată că 74% din pacienți nu știu de existența site-ului medicamentelipsa.ms.ro. Sondajul a fost efectuat în perioada 19-21 februarie, prin metoda CATI, pe un eșantion stratificat de 2.894 de subiecți, din care 1.056 bolnavi cronic. Marja de eroare este de 3%. 

Petiție pentru majorarea bugetului

Institutul de Politici Publice a deschis o petiție pentru majorarea bugetului alocat de CNAS pentru achiziționarea de medicamente de la șase miliarde de lei pe an la șapte miliarde. IPP mai recomandă renunțarea la monopolul Unifarm în furnizarea medicamentelor în regim de urgență, prin crearea unor reguli mai simple pentru importul paralel. 

În plus, ar fi necesară introducerea unor „stimulente pentru producători și distribuitori pentru a intra sau a rămâne pe piața națională, cât și pentru a dezvolta infrastructura de producție, cercetare, testare, aprobare la nivel național“. O altă soluție ar fi ca România să se alăture blocului est-european care negociază în bloc prețurile dar și alte condiții cu producătorii și importatorii de medicamente.

Studiu de caz: criza de imunoglubulină

În 2017, România a trecut prin numeroase crize generate de lipsa de medicamente, dar cel mai mediatizat caz a fost cel al imunoglobulinei. Imunoglobulinele sunt substanțe obținute din plasmă sanguină umană și sunt medicamente esențiale pentru pacienții cu imunodeficiențe primare și boli autoimune. În lipsa administrării lor, pacienții dependenți de imunoglobulină riscă să nu își mai poată desfășura activitatea, să fie imobilizați la pat și, în cele din urmă, sunt în pericol de moarte. Medicamentul a dispărut din România în vara lui 2017, iar o pacientă de 69 de ani a murit, în decembrie 2017, la un spital din Alba. 

La acel moment, premierul Tudose l-a amenințat pe ministrul Sănătății, Florian Bodog, cu demiterea. Fundația lui Dan Voiculescu i-a făcut plângere penală lui Bodog. Pentru a rezolva criza, guvernul a emis o ordonanță de urgență care prevedea suspendarea temporară, pentru o perioadă de până la 2 ani, începând 1 ianuarie 2018, a obligației de plată a taxei de clawback pentru deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor „derivate din sânge uman sau plasmă umană“. 

Ordonanța nu a produs niciun rezultat, au recunoscut-o ulterior atât Bodog, cât și succesoarea sa, Sorina Pintea. Tot la sfârșitul lunii decembrie 2017, Bodog a emis un ordin privind importarea unei cantități mari dintr-un medicament din gama imunoglobulinelor, 2.200 de doze, destinat secțiilor de terapie intensivă. Problema era că respectivul medicament era complet inutil în cazul imunodeficiențelor primare și al bolilor autoimune! Acest aspect a fost uitat, odată cu schimbarea lui Bodog cu Sorina Pintea, în noul guvern Dăncilă. 

Noul ministru a fost nevoit să apeleze la Mecanismul European de Protecție Civilă pentru a aduce în țară primele doze, în luna martie 2018 (în afara a 2.600 de doze aduse în februarie, care nu ajungeau nici pentru o lună). A fost un gest fără precedent pentru România. Abia în aprilie 2018 criza pare să se fi rezolvat.

În iulie 2018, Consiliul Concurenței a declanșat o anchetă, verificând dacă producătorii şi distribuitorii au sabotat piaţa din România, pentru a obliga autorităţile să renunţe la plafonarea preţurilor. 

„A existat o înţelegere între firmele producătoare ca, într-un un efort de a forța mâna Guvernului să le ofere preţuri mai bune, condiții contractualee mai bune, au hotărât în mod concertat împreună să reducă livrările de imunoglobulină pe piaţa românească. Acestea sunt suspiciunile noastre, rămâne să vedem dacă strângem destule dovezi în acest sens“, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. 

Au fost efectuate 10 controale la producători şi distribuitori de imunoglobulină din trei ţări. Consiliul ar fi verificat sediul Kedrion din Italia, cel al Asociaţiei Companiilor Producătoare de Terapii cu Proteine Plasmatice din Belgia şi mai multe birouri din România. Cei anchetați au negat acuzațiile și au susținut că, dimpotrivă, ei au avertizat asupra crizei. 

Citește pe aceeași temă și: Medicamentele prea ieftine nu fac bine sănătății

Studiu de caz: Eterna problemă a citostaticelor

Procurarea medicamentelor împotriva cancerului a fost mereu o problemă în România. Diferența a fost că, în perioada guvernării Boc, această problemă a fost puternic mediatizată de către televiziunile apropiate PSD, în timp ce acum, în 2018, ea este reflectată doar de un număr limitat de site-uri și pe rețelele sociale. 

În iunie 2018, lipseau patru medicamente esențiale: Cisplatin, citostatic folosit în tratarea a 85% dintre tipurile de cancer, Bleomicin, un alt citostatic esențial,  precum și Osetron, cel mai important antivomitiv pentru pacienții bolnavi de cancer, și Folinatul de calciu, un adjuvant în tratamentul cu citostatice, care are rolul de a proteja celulele organismului. 

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, susținea, în iunie 2018, că Ministerul Sănătății adusese în România doar 3.000 de fiole de Cisplatin, iar 9.000 de fiole ar fi fost pe drum, la un necesar de 85.000 de doze lunar. Potrivit unui medic, pacienții mergeau în Ungaria sau Bulgaria pentru a-și cumpăra aceste medicamente. 

Paradoxal, unele medicamente pentru tratarea cancerului sunt mai scumpe în România decât în alte țări europene, afirmă raportul Observatorului Român de Sănătate. 

„Unele medicamente, vorbim de nouă produse din programul Naţional de Oncologie, sunt mai scumpe în România decât în alte state din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, unii producătorii au anunţat că întrerup comercializarea acestora de pe piaţă. De ce? Pentru că preţul este o unealtă de negociere a interesului statului. (...) Faptul că aceste medicamente sunt mai scumpe în România, în acest moment, este ilegal“, a spus preşedintele Observatorului Român de Sănătate, Vlad Mixich. 

La acel moment, Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, a avertizat că criza citostaticelor se acutizează. Printre altele, Asociația Dăruiește Viață a cerut ca Ministerul Sănătății să creeze, în cadrul instituției, o „poziție tehnică“ responsabilă de prevenirea și monitorizarea crizelor medicamentelor. Asociația a creat și propria platformă de monitorizare a crizei de medicamente, la adresa http://www.daruiesteviata.ro/crizamedicamente

Cine sunt exportatorii? 

Observatorul Român de Sănătate a prezentat, la începutul lunii iulie, și o listă a companiilor implicate în exportul paralel de medicamente. Sunt prezentate 21 de companii, din care unele cu cifre de afaceri foarte mari, până la patru miliarde de lei pe an. 

„Din cei 21 de distribuitori analizaţi, peste jumătate au avut sau au probleme juridice, fie direct prin asociaţii actuali, fie prin personalul administrativ sau prin foști asociaţi. Printre probleme se numără trei condamnări definitive pentru dare de mită către autorități sau falsificarea unor rețete și decontări fictive, în timp ce în alte cinci dosare nu s-au primit încă sentințe definitive. Alte probleme juridice implică penalizări aplicate de Consiliul Concurenței sau de ANMDM“, se afirmă în raportul ORS. 

Cele mai mari companii care fac export paralel sunt: Mediplus Exim SRL (face parte, alături de lanţul de farmacii Sensiblu, din grupul A&D Pharma), Farmexpert DCI SRL (deţinută de grupul Wallgreens Boots Alliance, cel mai mare operator de farmacii la nivel global) și Fildas Trading SRL (deţinută de Anca Vlad, proprietara lanţului de farmacii Catena). 

„În 2008, Consiliul Concurenţei a sancţionat cu o amendă record de 22 de milioane de euro Mediplus şi alte trei companii pentru că au încheiat și pus în practică o înțelegere de împărțire a pieţei insulinei. Fildas Trading SRL a fost amendată cu 5,82 milioane lei de Consiliul Concurenței în 2012 pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale și în 2006 cu 374.000 lei pentru furnizare de informaţii inexacte şi incomplete în cadrul investigaţiei din piaţa insulinei“, arată documentul ORS.

Distribuitorii resping acuzațiile

Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) a contestat rapoartele realizate de Observatorul Român de Sănătate în parteneriat cu Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” privind exportul paralel. 

„Deşi, la prima vedere, rapoartele sunt în detaliu documentate, la o analiză mai atentă multe date şi informaţii despre companii nu sunt corecte şi actuale, fiind expuse cu intenţia clară de a aduce defăimare şi atingere imaginii respectivelor companii distribuitoare angro, denaturând percepţia publică despre problema complexă a deficitului acestor medicamente în România, fapt care trădează lipsa unei deontologii profesionale de bază”, a menționat ADEM. 

„Nu considerăm datele prezentate în aceste rapoarte ca fiind obiective sau relevante pentru determinarea cauzelor reale ale deficitului de medicamente”, a adăugat asociația. ADEM argumentează că din 15 martie 2017 și până în prezent „nu a fost emisă nicio listă temporară” de medicamente interzise temporar de la livrare intracomunitară şi de la export. 

„Aceasta confirmă faptul că niciuna dintre moleculele menţionate în raport nu au prezentat risc de discontinuitate, pentru a genera emiterea unei alerte naţionale privind interzicerea temporară a exportului, neavând un efect asupra sănătăţii pacienţilor cu cancer,afecţiuni cardiovasculare sau altele”, susţine ADEM.

Citește poziția pe larg a ADEM: Distribuția paralelă creează o eroziune a prețurilor, care aduce beneficii tuturor cumpărătorilor

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -