Totodată, INSP a făcut precizări privind moartea pacienților cu coronavirus, explicând că decesul la un pacient cu coronavirus „nu poate fi atribuit unei boli preexistente, iar COVID-19 trebuie raportată ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19”.
Citește și: OFICIAL Când se raportează un deces din cauza Covid-19 și în ce situații se efectuează autopsia
„Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportată ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”, precizează INSP.
Cum este definit un caz suspect de coronavirus
1. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic
2. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic ŞI cu istoric de călătorie internațională, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului
3. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului
4. Pacient cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic
5. Pacient cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI care necesită spitalizare peste noapte) fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic
Medicii consideră „contact apropiat” al unui pacient confirmat cu coronavirus o persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu coronavirus, o persoană care a avut contact fizic direct cu o persoană infectată (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); o persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă); persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute; o persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m; un cadru medical care nu a purtat corect echipamentul de protecție.
Cine are prioritate la testare
Pe lista celor care au prioritate la testare pentru infectarea cu coronavirus, au fost introduse și persoanele aflate în grija statului – oamenii din centrele rezidențiale, precum și personalul din aceste centre (de două ori pe lună), după ce Centrul de Resurse Juridice a semnalat că metodologia de testare prevedea doar testarea în centrele pentru vârstnici, omițând centrele pentru persoanele cu dizabilități - aceasta, în ciuda faptului că există deja mai multe focare în centre pentru persoane cu dizabilități din Suceava și Hunedoara.
Redăm lista recomandărilor făcute de INSP:
1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;
2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
3. Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval;
4. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital – 2 teste la 24 de ore interval;
5. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie – de 2 ori pe lună;
6. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive;
7. Hemodializaţi simptomatici;
8. Hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;
9. Persoane instituționalizate simptomatice;
10. Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;
11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;
12. Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;
** În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare aplicate şi la restul persoanelor infectate.
Citește documentul INSP aici.
