Interesant este că datele au fost furnizate Ministerului Sănătății și CNAS de aceeași instituție: Școala Națională de Sănătate Publică, Management, și Perfecționare în Domeniul Sanitar București. Aceasta „prelucrează Setul Minim de Date la Nivel de Pacient, așa cum este codificat și raportat de către spitalele din România.”
Un lucru este cert: indiferent de numărul pacienților, intervențiile de schimbare de sex au fost efectuate în spitalele de stat din România și au fost decontate integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru că legislația românească permite acest lucru.
Întrebări...
Informațiile pe această temă au devenit publice după ce deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a adresat câteva întrebări pe această temă Ministerului Sănătății și CNAS.
Deputatul PMP a vrut să afle:
1. Numărul de persoane care au fost supuse în România intervențiilor chirurgicale de schimbare de sex în ultimele trei decenii, defalcat pe fiecare an.
2. Costul mediu pe persoană al tratamentelor hormonale și operațiilor chirurgicale de schimbare de sex.
3. Dacă există cazuri în care persoanele care au fost supuse tratamentelor hormonale și medico-chirurgicale de schimbare de sex (conversie sexuală) au inițiat procedurile de revenire la sexul inițial (reconversie sexuală), cu toate consecințele de rigoare.
...și răspunsuri diferite
În legătură cu numărul de cazuri, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nicolae Dragoș Garofil, a indicat „10 pacienți la care s-au practicat intervenții chirurgicale ce ar putea sugera schimbarea de sex, identificați în cei 10 ani de analiză”.
„Numărul episoadelor de spitalizare (cazurilor) este mai mare sau egal cu cel al pacienților, deoarece pe parcurusul unui an un pacient poate avea mai multe episoade de spitalizare”, a punctat oficialul. El a precizat că niciunul dintre cei 10 pacienți „nu a avut mai mult de o internare în anul respectiv.”
Adela Cojan, președinte CNAS, i-a furnizat deputatului PMP Constantin Codreanu un răspuns diferit de cel al Ministerului Sănătății”:
„La solicitarea CNAS, Școala Națională de Sănătate Publică, Management, și Perfecționare în Domeniul Sanitar București a selectat 8 cazuri externate având diagnostic principal sau secundar de tip tulburare de identitate sexuală.
Pentru un număr de 7 cazuri au fost efectuate proceduri chirurguicale pentru afecțiuni nemaligne ale sânului, stare malignă ovariană sau ale anexelor, testicol necoborât, hermafroditism real sau afecțiuni ale penisului.”
Identificare deficitară
Din răspunsul secretarului de stat în Ministerul Sănătății, Nicolae Dragoș Garofil, reiese că identificarea operațiilor de schimbare de sex este destul de greoaie.
„În nomenclatorul de uz există o sigură procedură (L04302) pentru care se precizează explicit că se practică pentru schimbarea de sex”, spune el.
Din acest motiv, aria de interogare a fost lărgită prin alegerea cazurilor cu un diagnostic de tulburare de identitate sexuală, însoțite de o procedură ce ar putea avea legătură cu aceasta”, explică Garofil.
El punctează și faptul că „analiza longitudinală” pentru mai mult de 10 ani „nu se poate realiza, deoarece maniera de criptare a CNP s-a modificat în timp.”
Mai mult, „în nomenclatoarele în uz nu există categorii care să permită identificarea tratamentului hormonal.”
Proceduri
Președintele CNAS, Adela Cojan, a mai explicat că „intervențiile pentru schimbare de sex sunt proceduri chirurgicale care au loc în urma stabilirii unui diagnostic de tip tulburare de identitate de gen sau sexuală.”
„Pacienții beneficiază de psihoterapie, tratament cu produse hormonale specifice și ulterior intervenții chirurgicale care în final duc la tranziția completă de la un gen la altul.
După stabilirea diagnosticului de tulburare de identitate de gen, persoanele asigurate se pot adresa unei unități spitalicești cu secții/compartimente de profil, care se află în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, în baza biletului de trimitere emis de medicul de specialitate aflat în relație cu o casă de asigurări de sănătate”, a conchis ea.
