Loviți direct sunt inclusiv copiii, ai căror părinți nu găsesc medicamente în țară și, dacă au resurse, trebuie să le cumpere din străinătate.
Cât de indiferent este statul român la situația dramatică a copiilor bolnavi de cancer se vede și din faptul că un ONG – „Dăruiește Viața“ – construiește, din donații private, un spital pentru acești copii.
Statul român, dimpotrivă, a impus acestui ONG, prin modificarea legislației, condiții care i-au îngreunat misiunea.
Criza citostaticelor este complet ignorată și de presa care trăiește din contracte de publicitate oferite de instituțiile controlate de PSD.
În 2012, guvernul Boc a fost executat de Antena 3 pentru că morfina necesară pacienților bolnavi de cancer și leucemie era de negăsit.
Mihai Gâdea l-a făcut „nesimțit“ și „dobitoc“ pe șeful de la acel moment al Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate (CNAS), Mihai Duță. În regimul Dragnea, subiectul a dispărut de pe agenda presei.
Newsweek România vă arată cum, din 2017 până acum, PSD a promis că va rezolva criza citostaticelor, dar nu a reușit nimic.
Abia în vara lui 2018, într-un răspuns la o interpelare, actualul ministru, Sorina Pintea, a prezentat public o listă a medicamentelor care lipsesc și care sunt spitalele afectate.
Guvernul neagă criza
Primele interpelări legate de criza citostaticelor au apărut încă din martie 2017. Deputatul PNL Dumitru Oprea i-a semnalat ministrului Bodog faptul că la spitalul de pediatrie lipseau medicamente esențiale pentru copiii bolnavi de cancer.
Părinții încercau să le cumpere din străinătate, dar unii nu aveau bani suficienți. Ministrul Sănătății, Florian Bodog, îi răspunde cu cinci pagini de citate din legi și hotărâri de guvern, dar nu confirmă situația și nu avansează nicio soluție.
În mai 2017, o altă interpelare semnala faptul că producătorii a 11 medicamente împotriva cancerului vor să se retragă din România, după ce guvernul PSD a impus prețuri cu 35% mai mici.
În interpelarea deputatului PMP Marius Pașcan se mai afirma că 1.300 de bolnavi de hemofilie și 70.000 de persoane cu Parkinson nu mai găseau medicamentele necesare.
Bodog îi transmite că ministerul „depune toate eforturile necesare“. Și alte interpelări din 2017 și 2018 au primit aceleași non-răspunsuri.
Pintea, primele mărturisiri
Abia în iulie 2019, Ministerul Sănătății recunoaște situația și prezintă o listă a medicamentelor care lipseau.
Într-un răspuns la o întrebare a deputatului PNL Sorin Moldovan, Pintea arată că la toate marile spitale erau semnalate lipsuri: la Spitalul Marie Curie din București nu se găseau patru medicamente, la Sânta Maria din Iași – cinci medicamente, iar la două exista „un stoc limitat“, iar la spitalele din Brașov și Timișoara, câte nouă. Nici la Târgu Mureș sau Cluj situația nu era mai bună.
Ministerul Sănătății susținea că vrea să modifice legislația, astfel încât să poată achiziționa medicamente încă din momentul în care „stocul este insuficient pentru asigurarea nevoii reale“.
Ministerul Sănătății susținea că astfel de crize de medicamente pentru copiii bolnavi de cancer se înregistrează în mai toate marile centre de oncologie pediatrică, atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Cauzele crizei: export paralel, prețurile mici
În iulie 2018, un ONG, Observatorul Român de Sănătate, a prezentat un studiu referitor la cauzele crizei de medicamente pentru tratatarea cancerului. P
otrivit acestui studiu, „au fost identificate 13 medicamente din lista Programului Național de Oncologie pentru care în prezent există un risc semnificativ de discontinuitate/dispariție din România“.
În studiu erau identificate trei cauze ale dispariției de pe piață a medicamentelor oncologice:
- Exportul paralel: 46% din medicamentele identificate au risc de dispariție din această cauză.
- Interesul comercial al producătorului: 23% din medicamentele identificate au risc de dispariție din această cauză.
- Politica de prețuri a statului român: 23% din medicamentele identificate au risc de dispariție din această cauză.
Statul român ține intenționat prețurile la medicamente cât mai jos, dar nu în interesul pacientului, ci pentru buget
Autorii documentului mai arătau că statul român ține intenționat prețurile la medicamente cât mai jos, dar nu în interesul pacientului, ci pentru a se încadra în buget.
„Scopul principal de facto al politicii de sănătate guvernamentale în România nu este creșterea nivelului de sănătate a populației, ci menținerea cheltuielilor în limitele bugetare prestabilite.
România rămâne țara UE cu cele mai scăzute cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor și, în același timp, o țară unde cheltuielile cu banii jos plătite direct de pacienți surclasează media țărilor UE.
De altfel, cea mai mare parte a acestor plăți directe din buzunarul pacienților se duc către medicamente: 70,8% în România, față de 44,2% cât este media UE“, scrie Observatorul Român de Sănătate, în studiul comandat de Asociația „Dăruiește Viața“.
Un ONG face spital, în locul statului
Asociația „Dăruiește Viața“ a devenit celebră inclusiv în presa de peste hotare pentru faptul că, din fonduri private, construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Când acest spital va fi gata, el va fi cedat statului român.
Clădirea va avea 6 etaje și o suprafață totală de 12.000 de metri pătrați, cu un nou bloc operator, cu 7 săli de operații, secții de chirurgie, neurochirurgie, oncologie, hemato-oncologie și terapie intensivă.
Asociația „Dăruiește Viață“ și-a propus ca spitalul să fie dat in folosință în 2020. El va funcționa ca spital public, în cadrul Spitalului „Marie Curie“.
Recent, trupa Metallica a donat 250.000 de euro pentru acest proiect. În schimb, statul român a pus nenumărate piedici acestei inițiative.
„Ministrul Eugen Teodorovici a dat, pe 15 martie, fără respectarea termenului legal de dezbatere publică, un ordin abuziv, prin care ONG-urile trebuie să îndeplinească o procedură birocratică: să depună, iar și iar, documente pe care le-au mai depus la ANAF, să facă dovada că nu au datorii la stat (...) și, cireașa de pe tort, să declare pe propria răspundere că fac ce zic că fac, ca și cum din start se prezumă că ong-urile una zic și alta fac.
Procedura (...) nu poate fi respectată pentru că declarația electronică pe care au obligația ONG-urile să o depună, pentru a figura în Registru și a putea în continuare să obțină donații și sponsorizări, nu există pe site-ul ANAF“, a scris pe Facebook Oana Gheorghiu, una din fondatoarele acestei asociații.
