Dr. Radu Lupescu, unul dintre medicii români care profesează în Franța, a comentat dur postarea dr Alina Ion, managerul Spitalului Sf. Sava din Pantelimon, referitoare la medicii care pleacă în strănătate.
El spune că, de fapt, rezidențiatul este o perioadă în care medicul învață, însă statul câștigă de pe urma muncii tânărului medic plătind mai puțini bani decât unui specialist. Pe de altă parte, în alte cazuri, absolvenții nu sunt obligați, după terminarea facultății, să profeseze în zone defavorizate.
Medicul Lupescu a fost decorat de președintele Emmanuel Macron pe timpul pandemiei de Covid 19 pentru lupta împotriva efectelor acesteia.
Doctor român în Franța, despre medicii care pleacă din țară. ”Este win-win deal. Spitalul profită”
Acum câteva zile, dr. Alina Ion, managerul Spitalului Sf. Sava din Pantelimon a postat pe contul său de socializare un mesaj dur la adresa rezidenților din România, plătiți cu bani grei de către stat, care ajung apoi să profeseze în alte țări. Postarea s-a viralizat rapid și a primit zeci de comentarii negative.
Ca reacție la această postare, medicul Radu Lupescu a explicat că nu numai în România sunt astfel de discuții despre medicii care pleacă în străinătate. Chiar și în Franța sunt astfel de polemici.
„Am văzut că a apărut în mediul online o polemică cu privire la medicii care au fost formați în Romania și care pleacă după aceea în alte țări.
Autoarea postării sugerează că medicii care au terminat rezidențiatul și care vor să profeseze în alte țări ar trebui să dea statului banii înapoi sau să fie obligați să profeseze în România o durată de timp egală cu cea a rezidențiatului înainte de a li se da dreptul de a pleca.
Discuțiile de acest tip există și în Franța unde unii ar dori ca statul să poată obliga medicii să se instaleze în zonele unde sunt foarte puțini medici, în zone rurale de exemplu.
În Franța argumentul este că studenții la medicină au cursurile gratuite, taxa anuală fiind derizorie, deci cheltuielile sunt susținute financiar de stat”, susține medicul Radu Lupescu.
Vor să-i forțeze să meargă în ”deșerturi medicale”
Medicul a mai spus că, ”deși este cazul în toate domeniile universitare, sunt politicieni și înalți funcționari din minister care doresc să forțeze medici să meargă în zonele denumite “deșerturi medicale”;
dar nu se vehiculează ideea ca absolvenții altor facultăți să aibă astfel de obligații: de exemplu cei de la facultățile de istorie, geografie, matematică să fie obligați să lucreze ca profesori suplinitori în zone defavorizate”.
El a amintit că nici alți absolvenți nu sunt obligați să profeseze în țară sau într-o zonă defavorizată o anumită perioadă de timp.
”Nu se vehiculează nici ideea ca cei de la școala națională de administrație (ENA devenit INSP) sau de la facultățile de științe politice (Sciences Po), de unde vin majoritatea înalților funcționari, să fie obligați să lucreze timp de câțiva ani in zone rurale sau defavorizate ca simpli angajați în primării, școli sau alte administrații…”, a mai precixzat medicul.
”Spitalele nu ar putea funcționa fără munca lor”
Dr. Radu Lupescu a mai explicat că deși rezidenții lucrează și se pregătesc sub îndrumarea unui medic cu experiență, totuși, spitalele nu ar putea funcționa fără munca lor. Astfel, el consideră că din acest punct de vedere, rezidențiatul este un un “win-win deal” și pentru stat și pentru medici.
”Când autoarea din România spune că rezidenții ar trebui să ramburseze salariul primit in timpul rezidențiatului, nu ține cont de munca acestora în spitale: sunt într-adevăr sub îndrumarea unui “senior” dar, ca și in Franta, multe spitale nu ar putea funcționa fără munca lor.
Citește și: Venitul unui medic, de patru ori cât al unui profesor. Asistenta, dublu față de un profesor debutant
De multe ori rezidenții sunt cei care vin sâmbătă si duminica să facă vizita postoperatorie, ei sunt cei care se ocupă de cazurile ușoare, dar bineînțeles se consultă cu îndrumătorul atunci când este necesar.
Sunt plătiți pentru aceste misiuni. În Franța, numărul mai mic de rezidenți în unele secții a dus la dezorganizarea secțiilor respective care nu mai aveau personalul necesar pentru a asigura gărzile, obligând pacienții să se adreseze altor spitale și provocând aglomerație mare la camerele de gardă…
Ceea ce ne arată, dacă era nevoie, importanța rezidenților in funcționarea spitalelor.
Pe de altă parte, ideea de a avea “certificatul… în vederea practicării profesiei de medic în afara țării” doar după ce au rambursat banii către stat îmi aduce aminte de taxele cerute de statul român comunist pentru a permite sașilor să părăsească țara. Și nu cred că o astfel de de decizie ar fi compatibilă cu regulile Uniunii Europene, din care facem parte, și care permite mobilitatea in cadrul Uniunii.
Acum câțiva ani (nu știu dacă mai este cazul) existau în România două tipuri de rezidențiat: rezidențiat pe loc, foarte selectiv, și altul pe post, în zonele deficitare, cu mai puțini candidați.
În acest ultim caz, rezidentul urmă să facă rezidențiatul intr-un spital anume și se încheia un contract direct cu unitatea sanitară respectivă și aceasta era îndreptățită să ceară rezidenților să respecte contractul și să lucreze in continuare in acel spital cel puțin pe o durată egală cu durata rezidențiatului (se semna un act adițional)”, a mai arătat medicul.
Ce spune legea despre rezidențiat. Un spital a pierdut procesul cu rezidentul plecat mai devreme
Medicul vorbește și despre o decizie a ICCJ care precizează despre cheltuielile cu pregătirea rezidentului că acestea nu includ și salariul.
Lucrurile au fost clar definite într-o decizie din 2015, decizia I.C.C.J Nr.5 din 06.02.2015 care spune clar:
”rezidentiatul nu reprezintă doar o forma tipica de învățământ postuniversitar, ci o formă specifică, cu caracter mixt, ce conține atât o componentă de desăvârșire a pregătirii profesionale prin specializare, generată de procesul de
învățământ, cât și o componentă specifică raporturilor juridice de muncă, prin care munca efectiv prestată dă dreptul la obținerea unei contraprestații în bani, sub forma salariului”.
Decizia I.C.C.J mai spune: cheltuielile «prilejuite de pregătirea profesională a rezidentului, nu poate include și salariul achitat medicului pe durata rezidențiatului, care reprezintă contraprestația pentru munca efectiv prestată de către acesta în folosul unității sanitare angajatoare»”, a mai arătat medicul.
A fost și un caz, la Suceava, când un spital a pierdut procesul cu un rezident căruia îi cerea rambursarea salariului pentru că a plecat prea devreme.
Este vorba despre Decizia nr. 105/2016 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 107/2016 in care un spital cerea rambursarea salariului rezidentului plecat prea devreme:
”Curtea constată că motivele de apel nu sunt întemeiate iar pârâta nu poate fi obligată la restituirea drepturilor salariale primite în perioada rezidențiatului, astfel încât în baza art. 480 alin.1 din NCPC, apelul va fi respins ca nefondat”
”Cred că ar fi mai util, în loc să încercăm să găsim noi obligații si măsuri coercitive, să ne întrebăm de ce pleacă medicii după terminarea rezidențiatului.
Li se propun posturi interesante?
De ce pleacă chiar in timpul rezidențiatului?
Sunt mai bine formați în alte țări și nu mai vin înapoi?
Mai sunt obligați la plata unei șpăgi pentru obținerea unor posturi interesante așa cum era cazul acum câțiva ani?
Când sunt angajați, au posibilitatea de a-și exercita meseria in condiții optime?
Au acces la toată aparatura sau unele aparate sunt rezervate pentru cei cu vechime mai mare?
Modalitățile de funcționare a spitalelor permit inițiativa individuală, inovația?
În concluzie rezidențiatul este o perioadă in care tânărul medic învață în continuare, se specializează. Iar spitalul profită de competențele lui și de orele de muncă prestate la un salariu mult mai mic decât cel al unui medic senior.
Este un “win-win deal”. Este de datoria celor din sistem de a profita de această perioadă pentru a crea condițiile pentru ca rezidenții să rămână în România”, a mai transmis medicul pe pagina sa de facebook.
Medicul român Radu Lupescu a devenit, la finalul anului 2020, Cavaler al Ordinului Național al Meritului, printr-un decret semnat de președintele francez Emmanuel Macron. Radu Lupescu este medic anestezist și a primit distincția pentru eforturile sale din timpul pandemiei COVID-19.
