Vara este, pentru mulți dintre noi, anotimpul vacanțelor, al ieșirilor în aer liber și al relaxării la soare. Fie că plănuiți un grătar cu familia, un picnic în parc sau o scurtă escapadă în afara orașului, cu siguranță nu vă așteptați ca răceala să vă strice planurile.
Totuși, chiar și în mijlocul sezonului cald, răceala poate apărea pe neașteptate.
Citește și: Băutura cu miere, lămâie și ghimbir care te scapă de răceală vara. O prepari acasă în 5 minute
De ce răcim pe timp de vară? Cum te protejezi și cine este în pericol de îmbolnăvire
Inițial, este ușor să confundați strănuturile și congestia nazală cu o simplă alergie sezonieră.
Însă, pe măsură ce se adaugă simptome precum durerile în gât, tusea, durerile musculare, oboseala, durerile de cap sau chiar febra, este tot mai clar: nu este vorba doar despre alergii, ci despre o răceală în toată regula.
Citește și: Cât de eficientă e vitamina D în combaterea răcelii și tusei? Medic: S-ar putea să o luați degeaba
Ce este, de fapt, răceala de vară?
Deși denumirea „răceală” este asociată în mod obișnuit cu sezonul rece, virusurile care o provoacă nu dispar în timpul verii.
Răceala este cauzată de peste 200 de tipuri de virusuri, iar multe dintre acestea continuă să circule chiar și în perioada caldă a anului.
De ce răcim pe timp de vară? Cum te protejezi și cine este în pericol de îmbolnăvire - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Dacă în lunile de iarnă predomină rinovirusurile, vara intră în scenă enterovirusurile — un grup de aproximativ 60 de virusuri non-polio care se dezvoltă în condiții de temperatură ridicată.
Citește și: „Laptele de aur”, băutura făcută în casă care te scapă de tuse și răceală. Trebuie consumată seara
Transmiterea acestor virusuri are loc în mod similar: prin picături respiratorii (tuse, strănut), contact direct cu persoane infectate sau prin atingerea suprafețelor contaminate.
În plus, enterovirusurile pot provoca și simptome gastrointestinale, precum greață, vărsături și diaree, fiind prezente inclusiv în materiile fecale ale persoanelor infectate.
Din acest motiv, respectarea unor măsuri de igienă riguroase este esențială pe tot parcursul anului: spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave, acoperirea gurii în timpul tusei sau strănutului și dezinfectarea suprafețelor des utilizate.
Cine are un risc crescut de îmbolnăvire?
Expunerea constantă la diverși agenți patogeni ajută sistemul imunitar să rămână antrenat și pregătit să reacționeze eficient atunci când organismul intră în contact cu aceștia.
În lipsa acestor expuneri regulate, răspunsul imun poate fi mai lent sau mai slab, ceea ce crește riscul de a dezvolta infecții respiratorii, uneori însoțite de simptome mai persistente.
Astfel, persoanele care lucrează de acasă sau vârstnicii care își petrec majoritatea timpului în interior sunt mai vulnerabili în fața răcelii estivale și a altor virusuri. Trecerea bruscă de la aerul condiționat la temperaturile ridicate de afară poate compromite temporar funcționarea sistemului imunitar, facilitând apariția infecțiilor.
De asemenea, cei cu boli cronice, precum diabetul sau afecțiunile autoimune, și persoanele aflate sub tratamente care reduc imunitatea, sunt mai predispuse la astfel de îmbolnăviri.
Tratament și prevenție
Răceala de vară, la fel ca forma sa din sezonul rece, se tratează, în majoritatea cazurilor, la domiciliu.
Odihna, hidratarea corespunzătoare, remediile naturale și medicamentele fără prescripție medicală pot ameliora simptomele până la vindecarea completă.
Așadar, chiar dacă pare ciudat, răceala de vară nu este un mit, ci o realitate care poate perturba planurile oricui. Respectarea măsurilor de igienă și recunoașterea la timp a simptomelor pot face diferența între o vară liniștită și una petrecută în pat, conform Houston Methodist.
