Cuvântul pe care îl spunem zilnic ne poate face bine. Ce efect are „mulțumesc” asupra creierului?
Să spui „mulțumesc” nu este doar o formă de politețe. Cercetările asupra recunoștinței arată legături cu stresul, somnul și sănătatea mintală, iar un studiu amplu a găsit și o asociere cu un risc mai mic de mortalitate.
Spunem „mulțumesc” de zeci de ori pe săptămână, uneori fără să ne gândim prea mult la cuvânt. Îl folosim când cineva ne ține ușa, când primim o cafea, când un coleg ne ajută sau când cineva ne face un favor. Pentru cei mai mulți oameni, este pur și simplu o regulă de bun-simț.
Dar psihologia privește recunoștința dincolo de politețe. Cercetătorii au analizat în ultimii ani ce se întâmplă atunci când recunoștința devine o stare cultivată în mod constant, iar rezultatele sugerează că obiceiul poate avea efecte asupra stării psihice, relațiilor sociale și chiar asupra unor indicatori de sănătate.
Cuvântul pe care îl spunem zilnic ne poate face bine. Ce efect are „mulțumesc” asupra creierului?
Nu este vorba despre cuvântul în sine, ci despre ceea ce se întâmplă atunci când omul chiar conștientizează pentru ce este recunoscător.
Ce se întâmplă în creier
Potrivit unui articol publicat de FOCUS online, recunoștința este asociată cu activarea mai multor regiuni cerebrale implicate în procesarea emoțiilor, luarea deciziilor și motivație.
Practic, atunci când omul se concentrează în mod deliberat asupra lucrurilor bune din viața sa, atenția este mutată pentru câteva momente de la ceea ce lipsește sau merge prost către ceea ce există deja.
Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetătorii tratează recunoștința ca pe o abilitate care poate fi exersată, nu doar ca pe o trăsătură de caracter.
FOCUS citează și date potrivit cărora practicarea regulată a recunoștinței poate influența răspunsul organismului la stres și poate favoriza starea de relaxare.
Mai puțin stres, somn mai bun
Una dintre zonele în care există dovezi mai consistente este legătura dintre exercițiile de recunoștință și starea de bine.
O analiză sistematică a 19 studii privind intervențiile bazate pe recunoștință a constatat că îmbunătățirea calității subiective a somnului apare în mai multe dintre cercetările analizate. Autorii au atras însă atenția că dovezile privind efectele asupra sănătății fizice sunt încă neuniforme și că sunt necesare cercetări suplimentare.
O altă analiză, care a inclus 64 de studii randomizate, a găsit că intervențiile bazate pe recunoștință au fost asociate cu o stare mintală mai bună și cu reducerea simptomelor de anxietate și depresie. Cercetătorii au descris însă aceste intervenții ca pe un posibil complement, nu ca pe un înlocuitor al tratamentelor medicale.
Partea surprinzătoare: legătura cu longevitatea
Cea mai spectaculoasă informație vine dintr-un studiu publicat în JAMA Psychiatry în 2024.
Cercetătorii au analizat datele a 49.275 de femei, cu o vârstă medie de aproximativ 79 de ani, participante la Nurses' Health Study. Nivelul de recunoștință a fost evaluat prin chestionare, iar cercetătorii au urmărit ulterior mortalitatea, conform Focus.
Rezultatul a atras atenția: participantele aflate în treimea superioară în ceea ce privește recunoștința au avut un risc cu 9% mai mic de deces din orice cauză decât cele aflate în treimea inferioară, după ajustarea pentru numeroși factori, inclusiv starea de sănătate, stilul de viață, statutul social, participarea socială și sănătatea mintală.
Pentru bolile cardiovasculare, asocierea a fost chiar mai puternică: riscul a fost cu aproximativ 15% mai mic în grupul cu nivel ridicat de recunoștință.
Aici trebuie făcută însă o precizare importantă: studiul nu demonstrează că a spune „mulțumesc” te face să trăiești mai mult. Este un studiu observațional, iar autorii spun explicit că rezultatele trebuie replicate în alte populații.
Cu alte cuvinte, oamenii mai recunoscători au avut rezultate mai bune, dar cercetarea nu poate spune că recunoștința a fost cauza directă.
Recunoștința poate fi exersată
Unul dintre cele mai interesante lucruri este că nu trebuie să așteptăm să fim „genul de om recunoscător”. Recunoștința poate fi transformată într-un exercițiu.
Una dintre variante este extrem de simplă: să notezi în fiecare zi câteva lucruri pentru care ești recunoscător. Nu trebuie să fie evenimente spectaculoase.
Poate fi o conversație bună, o cafea băută în liniște, faptul că cineva te-a ajutat, o plimbare, o zi în care ai terminat ceva important sau pur și simplu faptul că ai avut câteva minute în care te-ai simțit bine.
FOCUS recomandă o rutină în trei momente ale zilei: dimineața, întrebarea despre ce lucruri bune urmează; după-amiaza, identificarea unui lucru pentru care ești recunoscător; iar seara, întrebarea despre ce a fost bun în acea zi în ciuda lucrurilor dificile.
Există și varianta mai simplă: să-i spui cuiva „mulțumesc”, dar să fii atent la motivul pentru care o faci.
Nu este magie. Este un exercițiu de atenție
Recunoștința nu elimină problemele și nici nu transformă o zi proastă într-una bună printr-un simplu „mulțumesc”.
Ce pare să conteze este schimbarea repetată a atenției: în loc ca mintea să rămână blocată exclusiv în ceea ce nu are, ceea ce a mers prost sau ceea ce o îngrijorează, este antrenată să observe și lucrurile bune.
Iar cercetările existente sugerează că acest obicei poate avea efecte asupra stării de bine, somnului, anxietății și relațiilor sociale. În ceea ce privește sănătatea fizică și longevitatea, rezultatele sunt promițătoare, dar nu justifică încă afirmația că recunoștința este un tratament sau o metodă de prelungire a vieții.
Astfel că data viitoare când spui „mulțumesc”, ia-ți două secunde în care chiar te gândești pentru ce ești recunoscător ar putea fi mai importante decât pare.
