Ca nu moară pacientul COVID-19 până se găseşte un loc liber la ATI în alt judeţ sau la Bucureşti, medicii îi asigură toate condiţiile de tratament ca la terapie intensivă, însă în UPU, deoarece toate cele 12 locuri la ATI COVID sunt ocupate, explică directorii Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, Florin Grosu și Liliana Coldea. Medicii au început să intubeze pacienții când ajung la Urgențe încă din luna septembrie.
„Decese în UPU la pacienţi COVID pozitivi am avut două în luna septembrie şi patru în octombrie. (...) Aceştia au fost intubaţi şi ventilaţi", a declarat directorul medical al SCJU Sibiu, medicul Florin Grosu, pentru Agerpres.
Atât directorul medical Florin Grosu, cât şi directorul general al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, medicul Liliana Coldea spun că în UPU pacienţii care au decedat „au fost ventilaţi şi intubaţi", au beneficiat de asistenţă medicală la fel ca şi pacienţii COVID-19 din cele 12 paturi ATI.
Pacienţii adulţi, care sunt infectaţi cu coronavirus, din judeţul Sibiu, dacă au nevoie de ATI pot fi cazaţi şi trataţi deocamdată doar în secţia ATI de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă unde sunt 12 paturi, dotarea şi personalul calificat pentru aceşti pacienţi COVID-19.
În municipiul Sibiu şi în judeţul Sibiu mai există spitale cu secţii ATI, însă nimeni nu se mai ocupă deocamdată de pacienţii cu COVID-19.
Astfel, la Spitalele CFR şi Militar din municipiul Sibiu există paturi ATI, dar aici nu sunt internaţi pacienţii cu COVID-19. La spitalul specializat de boli de plămâni, la Spitalul de Pneumoftiziologie nu există nici măcar un pat de ATI. Secţie ATI mai există doar la Spitalul Municipal din Mediaş, unde încă se aşteaptă avizul Direcţiei de Sănătate Publică şi terminarea lucrărilor la un lift, pentru a putea caza pacienţii COVID-19 în unicul salon ATI destinat lor, care are doar două paturi, a precizat sâmbătă, pentru Agerpres, directorul spitalului, Gheorghe Nicorici. Aici, un pacient a decedat vineri, pentru că nu a putut fi dus în acest salon ATI COVID-19 nefiind aprobările date şi nu s-a găsit niciun pat liber la vreun ATI COVID-19 în ţară.
„Clădirea în care vor fi paturile pentru pacienţii COVID, 20 de paturi, în cadrul cărora vor fi şi paturile de ATI, este amenajată, urmând ultimul lucru care se face, sunt lucrări la lift. Se lucrează şi acum, sâmbătă, duminică, constructorul a promis că luni dimineaţa, liftul va fi funcţional, urmând ca după aceea, de marţi să poată fi cazaţi pacienţi acolo", a explicat sâmbătă directorul Gheorghe Nicorici.
Dacă marţi va fi deschis salonul ATI pentru pacienţii COVID-19 din municipiul Mediaş, atunci aici pot fi trataţi aceşti pacienţi nu doar din această localitate, ci şi cei din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu care încă nu sunt în secţia ATI COVID.
Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu speră ca peste două săptămâni să mărească cu 50% locurile ATI pentru pacienţii COVID-19. Aici se vor mai amenaja şase paturi ATI pentru bolnavii COVID-19, deja se angajează personal care va fi instruit şi va face echipă cu angajaţi experimentaţi deja în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Deocamdată la Sibiu nu au ajuns toate echipamentele necesare pentru aceste şase noi paturi ATI COVID.
Guvernul încearcă să mărească cu 10% locurile la ATI din spitalele COVID şi cele suport pentru pacienţii infectaţi cu noul coronavirus din Transilvania, a anunţat recent, într-o conferinţă de presă, vicepremierul Raluca Turcan.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu este singurul din judeţ care are cea mai bună dotare, cei mai mulţi specialişti şi staţie de oxigen şi circuite funcţionale pentru pacienţii COVID-19. Practic, pentru salvarea unui pacient infectat în stare critică este nevoie de mai mult decât de un ventilator care se introduce într-o priză, a explicat directoarea Liliana Coldea.
„Nu este vorba doar despre un ventilator pe care îl pui în priză. Pentru ventilator ai nevoie de sursă de oxigen, sursă de aer, partea de instalaţii (...) care să îţi asigure că poate funcţiona acest ventilator, care nu e ca un feon de duş, pe care îl pui în priză şi funcţionează, nu e aşa. Pe urmă îţi trebuie resursa umană, îţi trebuie personal specializat care ştie să îţi urmărească ventilatorul, parametrii de pe ventilator, care să ştie să spună, că sunt mai multe tipuri de ventilaţie, deci aici este nevoie de personal specializat, de asistente şi medic. (...) Intubaţie înseamnă că este o sondă de intubaţie orotraheală, care se introduce prin gât în traheee, sondă care este conectată la aparatul de ventilaţie (...) Aparatul de ventilaţie îţi mai poate asigura un debit de oxigen, de 50 de litri pe minut, care numai ventilatorul ţi-l face, iar pentru asta ai nevoie tot de sursa de oxigen, că nu vine oxigenul din aer", a arătat aceasta.
