Cancerul electoral. Interzicerea exportului paralel nu rezolvă criza medicamentelor

Cum lipsa citostaticelor durează de mai mulți ani, măsura radicală propusă, peste noapte, de Sorina Pintea, exact în campanie electorală, are un puternic damf electoral.Experții susțin că alte două cauze ar fi generat criza citostaticelor. În primul rând, incapacitatea Ministerului Sănătății de a monitoriza și interveni pe lanțul aprovizionării cu medicamente, de la producător la pacient.

A doua cauză derivă din decizia autorităților de a impune un preț minim al medicamentelor. În România, acest preț trebuie să fie mai mic decât media prețurilor altor douăsprezece state membre ale UE. Este contextul în care producătorii decid să nu mai aducă, în România, medicamente pe care le consideră nesustenabile financiar.

Exportul paralel este estimat la 600-800 milioane de euro.

Ce acuză ministrul

Măsura interzicerii exportului de medicamente se aplică pentru 172 de citostatice și imunosupresoare vitale pentru pacienții bolnavi de cancer sau care au suferit un transplant și care sunt insuficiente pe piața din România, se arată într-un Ordin al ministrului Sorina Pintea, aflat în dezbatere publică. Interdicția se aplică pentru șase luni.

„Am primit sesizări din partea pacienților și specialiștilor privind lipsa acestor medicamente. Pacienții sunt lipsiți de aceste medicamente și trimiși în străinătate să le cumpere. Vom notifica Comisia Europeană și vom argumenta. Companiile au obligația publică de a asigura nevoile pacienților interni. Nu dorim să facem probleme pieței și industriei farma“, afirmă ministrul Sănătății.

Paradoxul prețului prea mic

Dan Zaharescu, director executiv al Asociatiei Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente susține că „măsurile propuse, în acest moment, pot avea doar un efect temporar, limitat la o perioadă de șase luni, eventual cu posibilitatea prelungirii cu încă șase luni. Asemenea măsuri pot fi luate pentru un număr limitat de medicamente. Ori, o măsură de genul celei propuse acum este o măsură care acoperă o paletă extrem de largă de medicamente“.

Principala cauză a exportului paralel o reprezintă metodologia de calcul a prețului la medicamente impusă de autoritățile române.

„În spațiul economic european, medicamentele sunt considerate mărfuri care circulă liber dintr-o țară în alta. Regulile după care se fixează prețurile și modul în care se eliberează medicamentele către pacient se stabilesc, individual, de fiecare stat membru al UE. Prețurile medicamentelor în România au fost stabilite la un nivel minim european.

Prin comparație, prețurile acelorași medicamente, în diverse state din UE, pot fi și de 3-5 ori mai mari ca în România“, a declarat Dan Zaharescu pentru Newsweek România.

Acesta a completat: „este o decizie benefică pentru pacienți, dar pentru o perioadă scurtă de timp. Ea nu atacă cauzele principale ale problemei“.

O soluție ar fi „găsirea unei alte metodologii de calcul al prețului medicamentelor, alta decât  prin fixarea lui la nivelul minim european. Asta ar ajuta la reducerea comerțului paralel cu medicamente ce provin din România.
Putem estima că nivelul comerțului paralel este de 600 – 800 milioane de euro pe an. Dacă piața de medicamente din România este 3 miliarde, este vorba de 20%, un procent mare“, a explicat directorul executiv al ARPIM.

Citește și Expert european: Importul paralel poate rezolva criza medicamentelor

Un ordin de ministru foarte prost

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, fost vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică, a susținut, într-un interviu pentru hotnews.ro, că Ordinul Ministerului Sănătății, „e foarte prost și nu va rezolva toate crizele de medicamente“.

„Am analizat 100 din medicamentele de pe lista respectivă și 54 nu au fost nici măcar o singură dată exportate paralel din martie 2017 până în prezent. Cum se justifică atunci interzicerea exportării lor? Pe baza a ce?

Fie Agenția Națională a Medicamentului, cea care înțeleg că a recomandat lista, ascunde ilegal date și nu ne spune că de fapt și acele 54 de medicamente au fost scoase din țară în ultimii trei ani. Fie este vorba de incompetență crasă pentru că interzicerea fără motive, fără date, a exportării acestor medicamente expune statul român la procese declanșate de distribuitori“, subliniază Vlad Mixich.

Prețul care trage în jos

Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu, citat de aceeași sursă, atrage atenția că, în cazul multor citostatice care lipsesc din România, problema nu este exportul paralel, ci faptul că din cauza prețului foarte mic fixat de statul român, ele nu mai ajung deloc în țara noastră.

„Cred că problema la majoritatea medicamentelor foarte ieftine care lipsesc nu e că pleacă, e că nu mai vin deloc, din cauza prețului foarte mic.

Soluția este, în primul rând, reintroducerea listei medicamentelor esențiale conform Organizației Mondiale a Sănătății“, spune Voiculescu.

Incompetență

Există semene de întrebare legate de competența celor care monitorizează situația medicamentelor din România.

Marius Daniel Șișu, omul care conduce din luna februarie Agenția Națională a Medicamentului, a picat admiterea la Facultatea de Farmacie. El a găsit o portiță și s-a înscris fără examen pe locurile studenților străini și a fost exmatriculat pentru absențe, scrie Recorder.ro.

Marius Daniel Șișu este un susținător al detoxifierii cu sucuri de castravete, iar experiența lui în domeniu se limitează la falimentarea unor mici afaceri cu medicamente.

Cum au dispărut medicamentele

În acest moment, prețul la medicamente în România trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț din 12 state europene. Un documentar al Institutului de Politici Publice (IPP), publicat anul trecut, arată cum, pe măsură ce se ieftinesc medicamentele, acestea dispar de pe piață. Motivul: pentru producători nu mai este rentabil să vândă în România.

Citește și Expert european: Importul paralel poate rezolva criza medicamentelor

Așa se face că, dacă în 2014, în România erau autorizate 6.114 medicamente, la 31 decembrie 2017 mai rămăseseră 4.200. Doar în 2017 s-au retras de pe piață 600 de medicamente, iar, în 2018, se presupunea că vor urma alte câteva sute.

Ieftinirea medicamentelor a încurajat exportul paralel înspre state europene unde prețul la aceleași medicamente era de câteva ori mai mare.