Expert european: Importul paralel poate rezolva criza medicamentelor

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 21.09.2019 - 15:43

Secretarul general al Asociației Europene a Companiilor Euro-Farmaceutice (EAEPC), Kasper Ernest, a vorbit despre exportul paralel de medicamente din România.

SHARE

Exportul paralel de medicamente nu reprezintă cauza lipsei de medicamente din România, ci prețurile mici fixate de stat și întreruperile în lanțul de producție, însă marea problemă este lipsa totală a importului paralel, prin care s-ar putea aduce pe piața românească medicamente mai ieftine din alte state, a declarat secretarul general al Asociației Europene a Companiilor Euro-Farmaceutice (EAEPC), Kasper Ernest, într-un interviu acordat Newsweek România.  

Newsweek România: Suntem în mijlocul unei dezbateri intense în România privind distribuția paralelă de medicamente, însă puțină lume cunoaște cu adevărat ce presupune această activitate. Ce înseamnă, de fapt, distribuția paralelă și ce efecte - pozitive sau negative - are această activitate asupra pacienților?

Kasper Ernest: Pe scurt, este o activitate economică care se desfășoară atunci când există un surplus de medicamente. Adică, dacă după ce pacienții din România au primit medicamentele de care au nevoie, în cazul unui anumit produs, restul poate fi exportat.

Acest lucru înseamnă logistică, locuri de muncă în depozite, iar surplusul se vinde în altă țară în care prețul acelui produs este mai mare. În acest fel, alți pacienți - din Bulgaria, Polonia sau Germania, de exemplu – pot beneficia de acel medicament la un preț mai mic. Acest lucru funcționează și invers: dacă prețul unui medicament este mai mic în altă țară și există surplus, el poate fi adus aici. Problema mare a României este, însă, că nu există deloc import paralel, deoarece nu există compensare pentru medicamentele aduse prin import paralel.

Am cerut de câțiva ani Ministerului Sănătății să modifice legislația pentru a permite compensarea medicamentelor provenite din import paralel, așa cum se întâmplă în cazul medicamentelor producătorilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Este dificil să înțelegem de ce nu se pot aduce produse în România, deși se pot aduce la preț mai mic decât cel existent. Cred că este important de spus că România nu reprezintă o sursă importantă de medicamente pentru restul Europei.

În realitate, peste 52% din volumul de medicamente importate paralel provin din state dezvoltate: din Franța, din Germania, din Marea Britanie și din Olanda. De asemenea, majoritatea medicamentelor care fac obiectul distribuției paralele ajung tot în state dezvoltate. Să vă dau un exemplu: Norvegia face de trei ori mai mult export paralel de medicamente pe cap de locuitor decât România, iar Austria exportă de două ori mai mult. Așa că ideea aceasta că România ar fi un mare exportator de medicamente prin distribuție paralelă nu este adevărată.  

Ministerul Sănătății tocmai a anunțat intenția de a suspenda exportul paralel, pentru o perioadă de șase luni, pentru 172 de medicamente. Care credeți că vor fi efectele acestei măsuri?

Vor fi două efecte principale. În primul rând, pacienții din România vor avea și mai puțin acces la medicamentele de care au nevoie, pentru că nu se exportă medicamente care sunt necesare aici. Lipsa de medicamente din România este cauzată de alți factori: fie prețurile prea mici stabilite aici, fie întreruperi în lanțul de producție al substanțelor active, care se pot întâmpla în India sau China sau în alte țări.

Al doilea efect va fi că această suspendare va genera disponibilizări în rândul angajaților companiilor care fac această activitate în România, în depozite sau în alte zone. Așa că pe de o parte nu se rezolvă problema, iar pe de altă parte sunt loviți mulți angajați din acest sector. Dacă vă uitați pe lista anunțată de Ministerul Sănătății, multe dintre produsele incluse nici măcar nu sunt exportate din România.

Mai mult, multe dintre medicamentele de pe listă nici măcar nu sunt comercializate pe piața din România de către deținătorii de autorizații de punere pe piață. Așa că nu putem exporta din România ceva ce nici măcar nu există în țară. Aceste lucruri arată că această listă nu s-a realizat pe baza unor date și motive clare.

Tocmai de aceea, suntem convinși că această măsură încalcă legislația UE.  

Veți face plângere la Comisia Europeană sau veți recurge la alte tipuri de măsuri dacă suspendarea intră în vigoare?

Desigur, discutăm săptămânal cu Comisia Europeană în legătură cu activitatea de export paralel în întreaga UE și vom face plângere împotriva acestei măsuri. În plus, vom ataca în justiție decizia și vom câștiga. Comisia Europeană a decis deja că modelul aplicat în Polonia contravine legislației europene și suntem în acest moment într-un proces în instanță cu autoritățile de acolo.

Vom face la fel și în cazul României pentru că nu înțelegem logica acestei măsuri. Credem, însă, că cel mai bine ar fi să existe un dialog, mai ales la nivelul UE, în legătură cu discontinuitatea medicamentelor și ne-am dori ca ministrul Sănătății să vină la discuțiile nostre de la Bruxelles pe această temă.

De altfel, în curând va avea loc o reuniune la inițiativa Comisiei Europene, la care vor participa toate părțile interesate: reprezentanți ai producătorilor de medicamente, ai companiilor din sectorul distribuției paralele, ai farmaciilor și ai asociațiilor de pacienți. Se va discuta despre soluții la nivelul întregii UE, pentru că cele mai multe discontinuități sunt în prezent paneuropene. Sunt întreruperi care apar la nivelul lanțului de producție, sunt chestiuni legate de politicile de prețuri.

Există o dezbatere interesantă în legătură că prețurile: ar trebui să fie mai mari sau mai mici? Însă cu siguranță este nevoie de mai multă transparență în privința prețurilor medicamentelor. Acestea sunt adevăratele dezbateri în privința medicamentelor la nivel european și la aceste probleme trebuie căutate soluții. Cam toate statele europene se confruntă cu discontinuități, nu este o problemă care afectează doar România.  

Ce riscă România dacă pierde în instanță?

În primul rând, riscă să ne plătească daune financiare, adică bani de care ar trebui să beneficieze pacienții și sistemul de sănătate. Noi nu ne dorim acest lucru, preferăm ca acei bani să fie folosiți pentru pacienți, dar în același timp nici nu putem asista pasiv la falimentul companiilor din domeniu.

Suntem nevoiți să ne luptăm pentru activitatea noastră și tocmai de aceea credem că este vorba de o politică greșită. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -