Oamenii din Anzi au băut apă cu arsenic timp de mii de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul lor?

Într-o regiune izolată din Argentina, oamenii au supraviețuit timp de mii de ani într-un mediu în care apa potabilă conținea cantități periculoase de arsenic. Analizele genetice au arătat că o parte dintre locuitori prezintă o adaptare rară, care le permite să proceseze mai eficient substanța toxică. Descoperirea oferă un exemplu neobișnuit despre cum poate continua să evolueze organismul uman.

Oamenii din Anzi au băut apă cu arsenic timp de mii de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul lor?

În localitatea San Antonio de los Cobres, situată la aproximativ 3.775 de metri altitudine, în Anzii argentinieni, apa subterană conține în mod natural concentrații ridicate de arsenic.

Substanța toxică provine din rocile vulcanice și ajunge în pânza freatică, contaminând sursele de apă utilizate de comunitățile locale.

Până la instalarea unui sistem de filtrare, în 2012, apa consumată de locuitorii acestei localități conținea aproximativ 200 de micrograme de arsenic pe litru.

Prin comparație, limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de 10 micrograme pe litru. Așadar, concentrația din apa localității argentiniene era de aproximativ 20 de ori mai mare.

Expunerea îndelungată la arsenic poate provoca probleme grave de sănătate, inclusiv cancer, leziuni ale pielii și complicații în timpul sarcinii.

Cu toate acestea, regiunea este locuită de cel puțin 7.000 de ani, iar unele estimări indică o prezență umană de până la 11.000 de ani.

Cum au reușit oamenii să trăiască atât de mult timp într-un asemenea mediu?

Citește și: Ce trebuie să faci cu orezul înainte de a-l găti? Nu mulți țin cont de acest lucru. Ce pot păți

Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul localnicilor

O echipă de cercetători coordonată de specialiști de la Universitatea Uppsala, din Suedia, a analizat ADN-ul a 124 de femei din San Antonio de los Cobres.

Oamenii de știință au comparat milioane de markeri genetici cu informații provenite de la populații din Peru și Columbia.

Rezultatele au evidențiat variante genetice din apropierea genei AS3MT, implicată în metabolizarea arsenicului.

În mod obișnuit, atunci când arsenicul pătrunde în organism, acesta este transformat prin mai multe reacții chimice. Una dintre formele intermediare, numită arsenic monometilat (MMA), este deosebit de toxică.

Ulterior, substanța poate fi transformată în arsenic dimetilat (DMA), care este eliminat mai ușor prin urină.

Cercetătorii au constatat că persoanele din comunitatea analizată tindeau să producă mai puțin din forma intermediară toxică și mai mult din forma care poate fi eliminată.

Variantele genetice asociate acestei capacități erau mult mai frecvente în comunitatea argentiniană decât în populațiile folosite pentru comparație.

Descoperirea sugerează că, de-a lungul generațiilor, selecția naturală a favorizat persoanele care puteau metaboliza mai eficient arsenicul.

Organismul uman continuă să evolueze pentru a supraviețui

Cazul comunității din Anzi oferă dovezi că oamenii se pot adapta genetic inclusiv la substanțe toxice prezente în mediul înconjurător.

Cercetătorii consideră că expunerea îndelungată la arsenic a favorizat transmiterea variantelor genetice protectoare de la o generație la alta.

Acest lucru nu înseamnă că locuitorii sunt imuni la arsenic sau că apa contaminată nu le poate afecta sănătatea. Adaptarea genetică poate reduce unele dintre efectele toxice, fără să elimine complet riscurile.

Mai mult, fenomenul nu este limitat neapărat la Anzi.

O cercetare publicată în septembrie 2025, care a inclus peste 6.500 de adulți expuși la arsenic în Bangladesh, a identificat și alte regiuni genetice implicate în modul în care organismul metabolizează substanța toxică.

Astfel de descoperiri îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine diferențele individuale de vulnerabilitate la poluanți și felul în care populațiile umane se adaptează la condiții extreme.

Citește și: Cum vor arăta oamenii în viitor? Studiile arată o continuă evoluție: trăsături esențiale se schimbă

Studiul privind comunitatea din Argentina a fost publicat în revista Molecular Biology and Evolution, iar rezultatele au fost prezentate de ScienceAlert.