În așa-zisa „Epocă de aur”, alegerile erau un simulacru. În 1957, de exemplu, la alegerile parlamentare românii au fost chemați la urne să aleagă Blocul Partidelor Democrate. Dar, de fapt, era vorba de singur partid - cel al comuniştilor.
Alegerile parlamentare din România din 1957 au fost convocate pe 3 februarie și Frontul Democrației Populare a obținut 98,88% din voturi.
Citește și: 10 Mai, ziua în care a fost proclamată „Independența absolută României”. Comuniștii au șters-o
Alegerile din România din 1957, anul în care Ceaușescu a pornit colectivizarea cu pușca
Imagini de arhivă arată cum se desfășura campania electorală în 1957 cu ajutorul agitatorilor „care vorbeau despre realizările statului nostru democrat”.
„Pretutindeni, cetățenii i-au primit cu voie bună pe agitatori, asigurându-i că vor da cu toată dragostea votul lor candidaților Frontului Democrației Populare”.
Citește și: Rusia a impus ciuma comunistă în România, în 1945. Cum a ajuns la putere un partid cu 794 de membri?
Citește și: VIDEO Propaganda comunistă, în 1971: Magazinele decorate de Crăciun, rafturile pline: zahăr, vin, TV
De asemenea, filmulețul include și câteva „spoturi” de prezentare ale candidaților.
„Candidații Frontului Democrației Populare, candidații poporului:
- Academicianul Gheorghe Călinescu, în circumscripția electorală Balotești
- Muncitorul Ionel Răducanu, de la întreprinderea Radio Popular, în circumscripția electorală numărul 8 Colentina
- Artistul poporului, Costache Antoniu, în circumscripția electorală Buftea
- Părintele Alexandru Ionescu, vicarul mitropoliei din București, în circumscripția electorală 30 Decembrie
- Vasile Pârvu, președintele întovărășiților din comuna Tomșani, în circumscripția electorală Titu”
În afară de simulacrul de alegeri din anul 1957, anul 1957 marchează în istoriea României momentul în care regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu reia în forţă colectivizarea.
Dobrogea a fost prima regiune colectivizată 100%. Iar în Vrancea, la Vadu Roşca, unde ţăranii s-au opus ca statul să le ia pământurile, Ceauşescu s-a dus personal la faţa locului şi a ordonat armatei să deschidă focul. Nouă ţărani au fost ucişi, potrivit stirileprotv.ro.
Apoi, comuniştii au modificat un articol din codul pendal, pentru a pedepsi "uneltirea contra ordinii sociale".
Astfel, uneltirea a trecut de la delict la infracţiune. În consecinţă, pedepsele cresc la 25 de ani de muncă silnică pentru siplul fapt că nu este de acord cu regimul. Iar ţăranii prinşi că "fură" din propria lor recoltă, de fapt sunt închişi şi li se confisca averea.
