UDMR modifică legea pentru a ascunde cum cheltuie banii primiți de la stat

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 17.03.2021 - 00:08
Kelemen Hunor modifică legea pentru a ascunde cum cheltuie banii primiți de la stat. Foto UDMR

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a blocat în Parlament și vrea să modifice un proiect de lege care ar fi lărgit transparența în ceea ce privește modul cum sunt cheluiți banii publici. Actul normativ vizează organizațiile neguvernamentale de utilitate publică.

SHARE

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizație cu statul special. Are dreptul de a participa la alegeri, are aleși la nivel local și parlamentar, este parte a coalițiilor de guvernare, dar nu este partid politic.

Totuși, are dreptul să deconteze cheltuielile făcute în campaniile electorale, ca orice partid politic. În schimb, primește bani de la statul român pentru că reprezintă minoritatea maghiară. 

Un proiect de lege aflat în dezbatere în Parlament care își propune mărirea gradului de transparență a instituțiilor publice și a organizațiilor finanțate cu bani publici este blocat de UDMR. 

Inițiativa prevedea apariția la nivelul fiecărei instituții publice a unui registru care să cuprindă solicitările și răspunsurile oferite în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. De asemenea, în proiect sunt definite mai bine instituțiile care se supun legii, iar informațiile puteau să fie cerute și în format electronic, potrivit Radio Europa Liberă.

Citește și: UDMR l-a exclus pe deputatul Norbert Apjok, care s-a folosit de o diplomă falsă pentru a candida

Spaima UDMR are legătură cu faptul că actul normativ impune obligativitatea ca și partidele politice, organizațiile neguvernamentale de utilitate publică și persoane juridice de drept public sau entități publice care beneficiază de finanțare din bani publici să fie obligate să declare public, la cererea cetățenilor, cum au cheltuit respectivele fonduri. 

UDMR vrea ca legea să se aplice organizațiilor neguvernamentale cu statut de utilitate publică, obținut prin hotărâre a Guvernului.

„În această formulare, UDMR nu mai intră sub incidența legii, pentru că statutul său de utilitate publică nu este obținut prin hotărâre a Guvernului.

Dacă amendamentul propus de UDMR ar fi adoptat, atunci toate partidele și organizațiile minorităților naționale cu statut de utilitate publică, obținut prin hotărâre a Guvernului ar ramane sub incidenta legii, pe cand UDMR ar fi exceptată”, a explicat Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică.

În plus, USR-PLUS a venit cu un amendament ca fiecare solicitare sau răspuns să apară în 15 zile în format electronic pe site-ul instituției.

UDMR propune eliminarea integrală a articolului, iar instituțiile să nu mai fie obligate să aibă acest registru pe site.

Amendamentele depuse de Uniune în Comisia de Cultură din Camera Deputaților vizează și eliminarea sancțiunilor pentru cazurile în care nu se dau răspunsuri la solicitările justificate privind informațiile de interes public.

 
UDMR, obligată în instanță să își facă publice cheltuielile

 
Modificările pe care vrea să le aducă UDMR proiectului de îmbunătățire a legii privind accesul la informații publice au stârnit un protest al societății civile.

20 de organizații au făcut public o scrisoare în care arată că în perioada 2018 - 2020, la cerererile unei organizații civice, UDMR a fost obligată de mai multe ori de instanță să ofere informații despre cum a cheltuit banii din subvenție.
 
Inițial, Uniunea a refuzat să ofere datele, sub pretextul că nu este partid, ci organizație neguvernamentală care nu are statut de utilitate publică.
 
Jurnaliștii de la Asociația Atlatszo Erdely Egyesulet (Transilvania transparentă) au argumentat cu succes în fața instanței că UDMR îndeplinește un scop public, primește finanțare publică, deci trebuie să fie transparentă, chiar dacă nu are statut de utilitate publică obținut prin Hotărâre a Guvernului, se arată în scrisoarea celor 20 de organizații.

„Pe 3 martie 2021, proiectul de lege menționat a ajuns în plenul Camerei Deputaților, cu raport de adoptare, după mai multe tergiversări, provocate chiar de UDMR, în perioada septembrie-octombrie 2020.

Citește și: DNA despre acuzațiile deputatului UDMR Csoma Botond: Este un atac direct și nefondat

Surprinzător, deșu era susținut atât de coaliția de guvernare, cât și de opoziție, proiectul a fost retrimis la comisia de fond, la cererea UDMR. Pretextul a fost îmbunătățirea formulării cu privire la sancțiunile aplicate celor ce nu respectă legea, conform relatărilor din mass-media.

Nu este prima dată când UDMR încearcă să se pună deasupra legii. În 2019, în cursul dezbaterilor pe marginea Legii privind combaterea spălării banilor, Uniunea a obținut trecerea unui amendament care pur și simplu excludea organizațiile minorităților naționale din lista entităților verificate în acest domeniu.

Legea a fost declarată neconstituțională tocmai datorită acestei excepții, la fel de scandaloase ca cea pe care, acum, UDMR încearcă să o introducă la legislația privind accesul la informații de interes public”, menționează ONG-urile.

 

UDMR primește bani și din Ungaria

„La început Fidesz a încercat să marginalizeze UDMR, dar după ce a devenit clar că partidul nu se poate înlocui, l-a împins într-o competiție a loialității.

Din război rece, relațiile au devenit atât de strânse încât astăzi guvernul maghiar are influență fără precedent în Transilvania. Între timp, opoziția UDMR condusă de László Tőkés, cândva partenerul strategic al Fidesz, a devenit „trădător de națiune”, scrie jurnalistul Sipos Zoltan, de la publicația Atlatszo Erdely.

Acesta susține că UDMR practică un embargo total în privința informațiilor.

Citește și: Primele victorii ale UDMR: primarii se aleg tot într-un singur tur, nou statut al minorităților

„Chiar și cei care lucrează în interiorul sistemului primesc doar informațiile cele mai esențiale pentru munca lor.” – explică o sursă care a fost angajat la o fundație apropiată UDMR.

Foarte puțini oameni au acces la toate informațiile, inclusiv ceea ce s-a spus la întâlnirile restrânse sau ce este în spatele unor evenimente. Am cerut interviuri de la unii dintre politicienii UDMR, printre alții președintele UDMR, Hunor Kelemen și șeful său de cabinet, Zoltán Nagy. Nu am primit răspuns la solicitările mele.

Totuși, am reușit să fac în jur de 12 interviuri, majoritatea surselor mele cerând anonimitate”, a scris Sipos Zoltan.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te