La întrebarea, „La alegerile europarlamentare din luna mai, cu ce formațiune politică veți vota dacă primii doi candidați pe listele partidelor ar fi următorii?”, răspunsurile au fost:
- PNL (Crin Antonescu și Siegfried Mureșan) – 23,7%
- PSD (Ioan Mircea Pascu și Victor Boștinaru) – 23%
- ProRomânia (Corina Crețu și Sorin Câmpeanu) – 10,7%
- PMP (Traian Băsescu și Eugen Tomac) – 9,3%
- ALDE (Renate Weber și Norica Nicolai) – 8,1%
- PLUS (Dacian Cioloș și Dragoș Pâslaru) – 8,1%
- USR (Cristian Ghinea și Clotilde Armand) – 6,5%
- UDMR (Iuliu Winkler și Sogor Csaba) – 4,8%
- Alt partid (PNTCD, PER, PRM, PAS, PSDI etc) – 1,9%
- Candidat independent – 3,9%
La întrebarea ”Pe o scală de la 1 la 140, unde un scor între 1 și 19 înseamnă deficiență mintală gravă (idioțenie), iar între 120 și 140 înseamnă inteligență foarte ridicată, ce coeficient de inteligență credeți că au următorii posibili viitori europarlametari?”, respondenții au apreciat că politicienii cu inteligență ridicată ar fi, în ordine, Corina Crețu, Traian Băsescu, Crin Antonescu, Ioan Mircea Pascu, Dacian Cioloș.
La polul opus, pe ultimele cinci locuri, cu o inteligență apreciată a fi redusă, se află Carmen Dan, Cristian Bușoi, Dan Motreanu, Iuliu Winkler, iar ultimul loc îi revine Vioricăi Dăncilă.
La întrebarea „Care credeți că merită să fie primii trei europarlamentari în următorii patru ani?”, răspunsurile din acest sondaj sunt:
Crin Antonescu – 32,4%
Traian Băsescu – 31,6%
Dacian Cioloș – 30,3%
Corina Crețu – 29,8%
Norica Nicolai – 15,7%
Carmen Dan – 13,6%
Ioan Mircea Pascu – 11,5%
Viorica Dăncilă – 10,2%
Alina Gorghiu – 10,4%
Clotilde Armand – 8,2%
Siegfred Mureșan – 8%
Renate Weber – 7,8%
Victor Boștinaru – 7,3%
Eugen Tomac – 6,1%
Vasile Blaga – 5,8%
Vlad Voiculescu – 4,9%
Cristian Ghinea – 4,5%
Iuliu Winkler – 3,8%
Dragoș Pâslaru – 3,5%
Cristian Bușoi – 2,1%
Dan Motreanu – 1,2%
Nici unul – 6.7%
Nu știu – 11,3%
La întrebarea „Care din acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European Unirea României cu Republica Moldova?”, pe primele cinci poziții se află:
- Traian Băsescu – 24,8%
- Corina Crețu – 6,7%
- Dacian Cioloș – 5,6%
- Crin Antonescu – 5,3%
- Eugen Tomac – 2,5%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarmanetari va promova cel mai mult în Parlamentul European modernizarea sistemului sanitar, investițiile în sănătate?”, primii cinci clasați sunt:
- Corina Crețu – 10,7%
- Dacian Cioloș – 7,5%
- Traian Băsescu – 5,2%
- Crin Antonescu – 5%
- Vlad Voiculescu – 4,4%
La întrebarea „Care dintre acești viitori posibili europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European creșterea calității vieții, reducerea sărăciei?”, pe primele cinci poziții au ieșit:
- Corina Crețu – 10,9%
- Dacian Cioloș – 9,1%
- Traian Băsescu – 5,4%
- Crin Antonescu – 5,1%
- Viorica Dăncilă – 3,3%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European susținerea diasporei românești?”, pe primele cinci locuri sunt:
- Traian Băsescu – 10,9%
- Corina Crețu – 8%
- Dacian Cioloș – 7,3%
- Crin Antonescu – 5,4%
- Viorica Dăncilă – 3,5%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European sprijinirea antreprenorilor români pe piețele europene?”, pe primele cinci locuri s-au clasat:
- Corina Crețu – 11,3%
- Dacian Cioloș- 9,2%
- Crin Antonescu – 5,5%
- Traian Băsescu – 5%
- Viorica Dăncilă – 3,5%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European susținerea reindustrializării României?”, pe primele cinci locuri sunt:
- Corina Crețu – 9%
- Dacian Cioloș – 8,3%
- Traian Băsescu – 6.4%
- Crin Antonescu – 6,2%
- Norica Nicolai – 2.4%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European admiterea României în Schengen?”, primele cinci locuri le revin:
- Traian Băsescu – 13,6%
- Corina Crețu – 11,2%
- Dacian Cioloș – 7,5%
- Crin Antonescu – 6.2%
- Viorica Dăncilă – 3,9%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European atragerea fondurilor pentru infrastructură?”, primele cinci locuri le revin:
- Corina Crețu – 18,3%
- Dacian Cioloș – 9,9%
- Traian Băsescu – 7,6%
- Crin Antonescu – 6,4%
- Viorica Dăncilă – 2,9%
La întrebarea „Care dintre acești posibili viitori europarlamentari va promova cel mai mult în Parlamentul European dezvoltarea educației și a cercetării românești la nivel european?”, primii cinci în clasament sunt:
- Corina Crețu – 10,7%
- Dacian Cioloș – 8,6%
- Crin Antonescu – 6,5%
- Traian Băsescu – 5,7%
- Norica Nicolai – 3,9%
La întrebarea „Dacă ar fi să votați direct un grup politic / partid european , cu cine ați vota la alegerile europarlamentare?”, rezultatul sondajului arată:
- Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților – 28,7%
- Grupul Partidului popular European – 27,6%
- ALDE – 19,4%
- Grupul Verzilor – 6,3%
- Grupul Națiunilor și Libertăților – 5,9%
- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – 3,4%
- Deputații neafiliați – 3,4%
- Europa Libertății și Democrației Directe – 3,2%
- Stânga Verde Nordică (comuniștii) – 2,2%
La întrebarea „Credeți că intrarea României în UE a fost un lucru bun sau un lucru rău?”, 70% dintre respondenți au spus că a fost un lucru bun, 9% cred că a fost rău, 18% consideră că nu a fost nici bun, nici rău, iar 3% nu știu.
La întrebarea „Câtă încredere aveți în următorii lideri politici internaționali?”, pe primele cinci locuri, cu „foarte multă”, se află: Donald Trump – 10,5%, Angela Merkel – 9,3%, Jean Claude Juncker – 6,8%, Viktor Orban – 5%, Theresa May – 3,5%.
„Prin preluarea Președinției Consiliului UE, guvernul Dăncilă va întrepta România”, răspunsurile au fost:
- Într-o direcție bună – 26%
- Într-o direcție greșită – 35%
- În nicio direcție – 28%
- Nu știu – 11%
Despre „Modul în care Vioroca Dăncilă conduce Președinția Consiliului UE”, răspunsurile au fost:
- Face cinste României – 23%
- Face România de Rușine – 54%
- Nu știu 23%
Sondajul a fost realizat pe 1.099 de persoane din 120 de localități urbane și rurale, din toate județele țării și are o marjă de eroare de 3%.
