Războaiele premierului Ciucă: ce probleme trebuie Guvernul să rezolve în 2022

DE Mircea Marian | Actualizat: 21.01.2022 - 10:11

Programul de guvernare, lipsit de elemente concrete, a fost finalizat repede de către liderii PSD, PNL și UDMR. Și bugetul a reușit să treacă de Parlament într-un timp record: patru zile, în condițiile în care în anii anteriori dezbaterile durau cel puțin 3-4 săptămâni.

SHARE

Guvernul Ciucă are de rezolvat în 2022 probleme dificile care divizează atât societatea, cât și partidele aflate la guvernare.

Primele controverse ale noului Executiv sunt cele legate de: menținerea sub control a pandemiei, echilibrarea bugetului pe 2022, inclusiv soarta pensiilor pe termen lung, și numirile noilor secretari de stat și prefecți, pe listele de propuneri fiind inclusiv personaje cu probleme penale.

Plagiatele și datele false din CV-uri sunt o altă bătaie de cap pentru premier: ministrul Digitalizării, Florin Roman, și-a pierdut postul după acuzațiile că și-ar fi copiat masteratul și ar fi mințit că a scris o carte.

PSD crește pensiile, inclusiv cele speciale

Exilat la șefia Senatului, fostul premier Florin Cîțu a început să critice – deocamdată discret – planurile PSD, care a impus o ordonanță de urgență prin care pensiile se vor majora cu circa 10%. 

„Am făcut un calcul rapid cu ceea ce am agreat noi, PNL, pe pensii, şi ce avem acum în buget şi am atinge foarte rapid acea limită de 9,4 % din PIB. Trebuie să fim foarte atenţi (...) Pe noi ne interesează şi deficitul la pensii să nu crească, pentru că, până la urmă, ne furăm căciula, pentru că pe de o parte creştem pensiile şi pe de alta, creştem deficitul”, a declarat Cîţu.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu a respins abordarea liberală, care afirmă că nu ar fi bani pentru pensii: „Noi nu ne gândim să fim mai eficienți la colectare, noi ne gândim cum îi lăsăm pe oameni să moară de foame. Pensia minimă crește la 1.000 de lei, nu este o extravaganță“.

Ciolacu a continuat să susțină ideea unei taxe de solidaritate, de 1% din cifra de afaceri, pentru companiile cu cifră de afaceri peste 100 de milioane de lei. 

Pe de altă parte, ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că vrea recalcularea unor pensii speciale pentru militari – aici fiind incluși și polițiștii.

De altfel, în 2022, bugetul Ministerului Apărării – condus, până acum câteva luni, chiar de Nicolae Ciucă - prevede o majorare de circa 11% a alocărilor pentru pensiile plătite de acest minister.

În total, România va plăti în 2022 circa 11 miliarde de lei pentru toate pensiile speciale sau de serviciu. 

În ceea ce privește pensiile speciale pentru primari – care ar  fi încărcat bugetul cu 600 de milioane de lei, dacă ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2022 –, PSD a acceptat să fie amânate cu un an. Totuși, niciuna dintre formațiunile aflate la putere nu își propune să le abroge definitiv. 

Premierul, atacat de colegi

Faptul că premierul Ciucă a acceptat proiectele PSD, ba chiar le-a prioritizat, fiind reglementate prin OUG, i-a atras din nou criticile liderului PNL Florin Cîțu: „Chiar nu știu de ce nu a respectat premierul programul de guvernare. Aceasta e dezamăgirea mea.

Premierul va trebui să vină în BEX să prezinte bugetul colegilor. Nici nu știu dacă știa până am adus eu discuția“. Cîțu i-a reproșat lui Ciucă faptul că a acceptat proiectele PSD – mai ales cel privind majorarea pensiilor – dar nu a respectat programul PNL de alocare a 7% din PIB către investiții.

Ministrul PSD al
Finanțelor, Adrian
Câciu a anunțat că
vrea recalcularea unor
pensii speciale pentru
militari – aici fiind
incluși și polițiștii.

 

Lui Cîțu i s-a alăturat secretarul general adjunct al PNL, Gheorghe Pecingină. 

„De ce 7 şi nu 6,7%? Aud zilele acestea poziţionări care lasă de înţeles că 6,7 sau 7% buget pentru investiţii e tot pe acolo, deci de ce insistă PNL aşa tare pe cifra asta care, în fond, nu se schimbă prea mult, conform bugetului adoptat ieri de Guvern.

Poate părea o diferenţă insignifiantă, dar în sume reale, diferenţa este undeva la aproximativ 3,4 miliarde lei (6,71% din PIB înseamnă la acest moment 88,8 miliarde lei)”, a arătat Pecingină. 

Însă premierul nu a răspuns criticilor, iar bugetul de stat a trecut de Parlament fără modificări majore. 

PSD nu crește taxele. Deocamdată

După ce a insistat fie pe introducerea unei taxe pe venitul marilor companii, fie pe abandonarea cotei unice, formațiunea lui Marcel Ciolacu pare să fi renunțat. Inițial UDMR a susținut poziția PSD, iar liberalii erau în minoritate. 

„Toată lumea vorbea de taxă de solidaritate și am spus ok, dar haideți să vedem cine cu cine trebuie să fie solidar într-o astfel de perioadă. Nu este ceva uzual, trebuie o discuție și cu mediul de afaceri, au existat deja mici discuții, unii acceptă mai ușor, alții mai greu, dar eu spun așa: O taxă de 1% din cifra de afaceri pentru o perioadă de un an, și vorbim de cifra de afaceri pentru anul 2021 (...), acest lucru înseamnă un venit important”, a declarat Kelemen Hunor.

Însă discuția a fost abandonată după ce mediul de afaceri, inclusiv Camera de Comerț Româno-Americană, AmCham, a protestat.

„Aşa cum am subliniat şi la preluarea mandatului, nu vom creşte şi nu vom introduce noi taxe pentru a aduce bani la buget. Sunt adeptul responsabilităţii fiscal-bugetare - vom ţine sub control deficitul bugetar”, a scris, pe Facebook, la 30 noiembrie, ministrul de Finanțe Adrian Câciu. 

Consiliul Fiscal a pus sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a crește nivelul de colectare a taxelor. „Este drept că poate exista o colectare mai bună a taxelor și impozitelor, dar aceasta este ipotetică (în special în privința deficitului de încasări la TVA, pe care un raport recent al Comisiei Europene îl plasează, în termeni relativi, la cel mai ridicat nivel din UE – 34,9% – față de un nivel mediu în UE de 10,3%)“, se arată în raportul Consiliului Fiscal privind proiectul de buget pe 2022.  

Consiliul estima că se vor colecta cu 1,5 miliarde de lei mai puțin decât ceea ce spera Ministerul de Finanțe. 

Însă, potrivit unor surse din Executiv, PSD și UDMR nu au abandonat ideea taxei de solidaritate, mai ales că nu există siguranța că veniturile estimate la buget vor fi realizate. 

Certificat verde, după voia AUR

Modul de abordare a pandemiei, în condițiile răspândirii variantei Omicron, separă PNL și PSD, așa că legislația promovată de guvernul Cîțu privind certificatul verde a fost blocată în Camera Deputaților.

PSD a insistat ca acest certificat să nu fie impus în biserică – deși, în Grecia, de exemplu, la slujbe pot participa doar cei vaccinați sau cu un test PCR negativ. 

PSD susține un certificat verde pentru trei variante: cei care au trecut prin boală, cei vaccinați sau cei testați negativ.

Astfel, formațiunea lui Ciolacu se apropie de AUR, care ar vrea ca și cei testați pentru anticorpi să obțină un certificat verde. PNL nu ar vrea ca de certificat verde să beneficieze și cei care susțin că ar avea anticorpi.

COMPLICAT Premierul Nicolae Ciucă administrează o coaliție complicată PNL, PSD, UDMR,  n care partenerii se sapă inclusiv - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

„Variante îndulcite sau variante care, eu știu, oarecum să se plieze pe așteptările unei categorii sociale, care de exemplu e împotriva acestui vaccin nu ar trebui să-și găsească loc în decizia noastră, adică nu ar trebui să fim influențați“, afirma purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe. 

PSD a apreciat că proiectul de lege privind certificatul verde, elaborat de guvernul Cîțu, ar trebui abandonat, iar noul Executiv ar trebui să vină cu propria variantă. 

O altă discuție care a separat PNL de PSD a fost câte teste pot fi oferite gratuit celor nevaccinați. Liberalii au susținut că nevaccinații trebuie să le plătească integral.

Penalii PSD sunt victime

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a reușit să-l impună pe amicul său, Marian Neacșu, în funcția de secretar general al Guvernului.

Tot Ciolacu reușise să-i asigure acestuia, în 2019, un post călduț în conducerea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), deși Neacșu nu are nicio legătură cu domeniul, el fiind fost economist la un IAS, fiind specializat în furajarea animalelor. 

Însă principala problemă a lui Marian Neacșu este că are o condamnare definitivă, la șase luni de închisoare, cu suspendare, pentru că și-a angajat fata la biroul parlamentar. Ciolacu a minimalizat condamnarea, spunând că protejatul său nu a furat.

O problemă de etică a apărut și la numirea deputatei PSD Laura Vicol în fruntea Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. 

Deputata Laura Vicol,
noua șefă a Comisiei
Juridice a Camerei
Deputaților, a apărat
ca avocată o serie de
interlopi cunoscuți

Ca avocată, Vicol a apărat o serie de interlopi cunoscuți. În plus, primul ei soț, Mihai Vicol, precum și unul dintre iubiții ei, Leo de la Strehaia, au fost condamnați penal.

Ciolacu a spus că va discuta în partid despre promovarea lui Vicol la șefia Comisiei Juridice, dar a menținut-o în funcție.

De altfel, o tactică asemănătoare a fost folosită în cazul lui Dan Tudorache, primarul Sectorului 1, cercetat penal: în campania electorală, președintele PSD spunea că-l va invita să demisioneze din Legislativ, dar după alegeri n-a mai luat nicio măsură. 

Eterna problemă a plagiatelor

Premierul Ciucă l-a împins pe Florin Roman afară din Executiv, după ce presa l-a acuzat pe ministrul Cercetării și Digitalizării că și-ar fi plagiat lucrarea de masterat. 

Mandatul lui Roman a fost unul din cele mai scurte: a rezistat circa 20 de zile în poziția de ministru. El s-a plâns că a fost victima unui linșaj coordonat de forțe oculte, pe care nu le-a identificat. 

„În cazul meu au fost două tipuri de atacuri, cel politic, iar regizorul acestui atac a și recunoscut de altfel, că a dorit să se împăuneze ca mare învingător, e dl. Cioloș. În planul forțelor oculte, le-am simțit, încă nu le pot defini deși am cerut sprijinul instituțiilor statului când am simțit că lucrurile scapă de sub control“, a declarat fostul demnitar, la o dezbatere televizată. 

Însă presa a prezentat faptele diferit: Cartea care apare în CV-ul fostului ministru, „Teoria sistemelor informaționale“, este de negăsit.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai i-a cerut imperativ lui Florin Roman să-și modifice CV-ul, întrucât nu a absolvit această universitate: „Noi i-am și transmis într-un fel domnului ministru că trebuie să corecteze în CV, iar discrepanțele care au fost să le explice”.

Florin Roman a trimis către Libertatea 10 pagini din lucrarea sa de masterat. Ziarul a descoperit că erau integral plagiate.

Roman a plecat din Guvern, dar și-a menținut funcția de vicepreședinte al PNL și a rămas parlamentar. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.