Titus Corlățean a avut câteva apropieri de Moscova.
În România funcționează Centrul rus de știință și cultură, negociat la o întâlnire, din 2013, a ministrului de externe de atunci Titus Corlățean cu Serghei Lavrov.
Centrul rus de știință și cultură funcționează din anul 2015. Anunțul deschiderii centrului a fost făcut chiar pe siteul ambasadei Rusiei la București, instituție care, azi, răspândește, masiv, știri false despre războiul din Ucraina.
Deschiderea Centrului de știință și cultură rus a fost o inițiativă a guvernului condus de Victor Ponta care dorea să „reîncălzească” relațiile cu Rusia.
Corlățean la Moscova despre „România și Rusia: provocări comune, interese comune”.
„În perioada 8-10 iulie 2013, ministrul român de externe, Titus Corlatean, a efectuat o vizită la Moscova la invitația omologului său rus, Serghei Lavrov. Cei doi oficiali au avut un aprofundat schimb de opinii cu privire la stadiul actual al relației bilaterale româno-ruse, evaluând perspectivele de dezvoltare în continuare a dialogului și cooperării dintre România și Federația Rusă în perioada următoare.
Au fost abordate mai multe aspecte ale agendei bilaterale: dialogul politic, cooperarea economică și culturală, perspectivele de modernizare a cadrului legal și agenda regională, internațională și de Securitate…
Ministrul Titus Corlatean s-a întâlnit cu președintele Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse de cooperare economică și tehnico-științifică, Konstantin Kosachev, cu președinții Comisiilor pentru Afaceri Externe ale celor două Camere ale Adunării Federale a Rusiei, Mihail Margelov și Alexei Pușkov și a ținut prelegeri la Academia Diplomatică a Ministerului rus al Afacerilor Externe cu tema „ România și Rusia: provocări comune, interese comune”, potrivit site-ului MAE.
Citește și: Centrul cultural rus din Capitală, deschis după un acord semnat de Corlățean cu Lavrov la Moscova
Alături de Kuzmin
Fundația Europeană Titulescu, împreună cu Ambasada Federației Ruse în România, au organizat, pe 11 aprilie 2017, la Casa Titulescu, simpozionul internațional: „Securitate Europeană și Regională: contribuția României și a Rusiei la consolidarea unui climat de încredere în zona Mării Negre“.
„La simpozion au fost prezente personalități din lumea academică, economică si diplomatică, reprezentanți ai unor instituții academice de prestigiu din România și din Rusia.
Simpozionul a fost moderat de Președintele Fundației Europene Titulescu, Adrian Năstase, împreună cu Ambasadorul Federației Ruse în România“, potrivit prezentării.
Corlățean, în primul rând alături de Kuzmin
Printre vorbitori s-a aflat și Titus Corlățean, senator. Acesta a avut un discurs despre: „Poziții convergente și divergente – Diferite modalități de gestionare a relațiilor bilaterale dintre România și Rusia în viitor“. Corlățean a fost și ministru de Externe.
În poza care marchează finalul evenimentului, în primul rând sunt Corlățean, Năstase și Kuzmin.
Citește și: Propagandiștii Kremlinului la București. De la Năstase și Severin, la Puric și Anamaria Prodan
Tudose a fost omul de încredere al lui Ponta. A trădat
Mihai Tudose afost premierul lui Dragnea. Apoi, a fost ales europarlamentar în partidul lui Ponta. Reîntors în PSD vrea să redevină ministru. El a fost protagonistul unor scenă nu foarte în regulă.
În ianuarie 2018, premierul japonez Shinzo Abe a călătorit 8.700 de kilometri pentru a face o vizită istorică în România - doar pentru a afla că omologul său nu a fost acolo pentru a-l întâmpina.
El a venit după ce fostul premier Mihai Tudose a demisionat după ce a pierdut sprijinul partidului său. Demisia a afectat programul lui Abe, care vizita România ca parte a turneului său din Europa de Est. Atunci, şi-a anulat vizita la Guvern, dar s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis.
La vremea respectivă, niciun oficial român nu şi-a cerut scuze public.
La un an şi jumătate de atunci, ambasadorul Japoniei a atras atenţia că episodul nu a fost uitat. Ambasadorul Japoniei s-a aflat joi la un eveniment organizat de ministerul pentru Mediul de Afaceri ca să încurajeze firmele româneşti să exporte mai mult.
NU își putea justifica achiziția mașinii de lux
În Declarația de avere din 2019, Mihai Tudose menționează că a achiziționat un autoturism Mercedes, fabricat în anul 2017. Câteva rânduri mai jos, fostul premier, care tocmai a plecat din PSD, explică modul în care a achiziționat autoturismul: prin leasing. Valoarea este de 25.000 euro, iar suma trebuie plătită în intervalul 2018 – 2021.
Mihai Tudose menționează că nu are conturi bancare, astfel încât, în mod logic, ratele la Mercedes trebuie plătite din veniturile sale lunare.
Un deputat (cum este și cazul lui Mihai Tudose) a câștigat, în 2018, suma de 90.000 de lei, adică 1.600 de euro pe lună. Rata lunară pe care tebuie să o plătească Mihai Tudose pentru a-și achita Mercedes-ul luat în leasing este, potrivit simulărilor online, aproape 800 de euro. La această sumă se adaugă asigurarea obligatorie care este de 200 de euro pe lună. În total, Mihai Tudose plătește pentru Mercedes, lunar, suma de aproximativ 1.000 de euro.
Date fiind veniturile sale lunare de 1.600 euro, Mihai Tudose cheltuie două treimi din salariu pentru achiziția autoturismului Mercedes. Îi rămân 600 de euro ca să trăiască (2.700 lei).
Mai multe detalii AICI
A treia opțiune: un profesor de engleză
Angel Tîlvăr este un politician român ales senator în legislatura 2004–2008 și apoi deputat în legislaturile începând cu 2008, în județul Vrancea pe listele partidului PSD. Angel Tîlvăr a fost profesor de limba engleză în perioada 1985 - 2004. Are un doctorat în științe umaniste.
CV-ul AICI
Ce vrea PNL
„Ce îmi doresc tare mult în acest moment, ţinând cont de vremurile complicate prin care trecem, este ca în urma discuţiilor pe care PNL le-a făcut cu PSD-ul, PSD-ul să vină foarte repede cu o propunere serioasă pentru portofoliul Apărării care să apuce să preia din mers toată problematica”, a afirmat Alina Gorghiu într-o intervenţie telefonică, luni după-amiază, la Digi 24.
