Pe cine ar putea desemna Nicușor Dan premier? Calculul celor 233 de voturi. Sorin Grindeanu, „planul B”
Nicușor Dan ar putea să-l desemneze premier pe Siegfried Mureșan după consultările de joi de la Cotroceni. PNL, USR și UDMR formează acum cel mai numeros bloc din jurul unui candidat, dar sunt departe de 233 de voturi. Un eșec ar putea redeschide drumul lui Sorin Grindeanu.
Președintele Nicușor Dan intră în consultările de joi de la Palatul Cotroceni fără ca vreuna dintre taberele politice să poată demonstra, în acest moment, că dispune de cele 233 de voturi necesare învestirii unui Guvern. Aritmetica parlamentară și regulile constituționale lasă însă deschis un scenariu în care Siegfried Mureșan ar putea primi primul mandat de premier.
Pe cine ar putea desemna Nicușor Dan premier? Calculul celor 233 de voturi. Sorin Grindeanu, „planul B”
PNL și USR merg împreună cu propunerea Siegfried Mureșan, susținută până acum și de UDMR. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu și dorește un Executiv construit în jurul social-democraților, în timp ce AUR cere alegeri anticipate și anunță că nu va vota un Guvern din care nu face parte.
UDMR a introdus între timp în discuție și o a treia posibilitate: un Cabinet format din oameni cu experiență îndelungată în administrația publică.
Niciuna dintre formule nu are însă, pe hârtie, majoritatea necesară.
De ce Siegfried Mureșan ar putea primi primul mandat
PNL, USR și UDMR însumează aproximativ 162-171 de parlamentari, în timp ce PSD are în jur de 126-129. Dacă cele trei formațiuni își confirmă sprijinul pentru Siegfried Mureșan la consultările de la Cotroceni, acesta ar beneficia de cel mai numeros bloc parlamentar constituit în jurul unui candidat.
Diferența până la majoritatea de 233 de voturi rămâne însă considerabilă. Chiar și în scenariul maximal, cu 171 de parlamentari, lui Mureșan i-ar mai trebui cel puțin 62 de voturi.
Acestea ar trebui căutate în rândul Minorităților Naționale, care au 17 parlamentari, dar și la UPR, SOS România, PACE sau printre parlamentarii neafiliați. Niciunul dintre aceste voturi nu poate fi considerat însă garantat înaintea unor negocieri.
Citește și: Bolojan deschide ușa alegerilor anticipate: „Dacă președintele decide, nu vom sabota formula”
Tocmai de aceea, consultările convocate de Nicușor Dan pot deveni decisive. Președintele poate afla nu numai ce nume propun oficial partidele, ci și cât de solidă este susținerea fiecărui candidat și dacă există disponibilitate pentru construirea unei majorități în jurul acestuia.
Dacă Siegfried Mureșan va fi desemnat și va reuși să strângă cele 233 de voturi, formula susținută de PNL, USR și UDMR poate prelua guvernarea. Dacă Guvernul său va fi respins, negocierile ar putea fi relansate, iar candidatura lui Sorin Grindeanu ar putea căpăta o nouă șansă.
În această cheie poate fi interpretată și declarația lui Marian Neacșu, întrebat dacă PSD dispune deja de voturile necesare pentru instalarea unui Guvern condus de Grindeanu.
„Să așteptăm nominalizarea”, a declarat Marian Neacșu, reprezentant al PSD.
El a precizat că negociatorii social-democrați „au fost activi toată perioada”.
Constituția îi lasă lui Nicușor Dan o marjă importantă de decizie. Articolul 103 prevede că, în lipsa unui partid care deține majoritatea absolută în Parlament, președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea formațiunilor parlamentare.
Prin urmare, șeful statului nu este obligat să îl desemneze pe Sorin Grindeanu doar pentru că PSD este cel mai mare partid și nici pe Siegfried Mureșan pentru că partidele care îl susțin cumulează mai multe mandate.
Un nou Guvern respins ar readuce în joc scenariul anticipatelor
Nicușor Dan a făcut deja două desemnări după căderea Guvernului Ilie Bolojan. Eugen Tomac a fost desemnat pe 4 iunie, dar și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să ajungă cu un Cabinet la votul Parlamentului.
A urmat Adrian Veștea, al cărui Guvern a ajuns în Legislativ, dar a obținut numai 189 de voturi „pentru” pe 22 iunie și a fost respins.
Un eventual eșec al unui Guvern Mureșan ar avea, astfel, o miză constituțională suplimentară.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Un al doilea Guvern respins nu declanșează însă automat alegeri anticipate, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor constituționale.
Nicușor Dan a avertizat că nu își dorește un asemenea scenariu, dar a admis că acesta nu mai poate fi exclus.
„Oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, dar alegerile anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem guvern. Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil că se duce sau puțin înainte, sau puțin după Anul Nou. Înseamnă o concentrare și mai mare de atacuri între partide până atunci și o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.
De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși, așa cum stau lucrurile acum, nu mai putem spune că excludem”, a declarat Nicușor Dan.
Cum arată sondajele înaintea unor posibile alegeri anticipate
Scenariul anticipatelor este complicat și de actualele sondaje. Barometrul INSCOP realizat în perioada 1-7 septembrie plasează AUR pe primul loc, cu 39,7% din intențiile de vot, urmat de PSD cu 18,7%, PNL cu 16,3%, USR cu 9% și UDMR cu 5,5%.
AUR, care are în actualul Legislativ aproximativ 90-92 de parlamentari, ar putea avea astfel o pondere mult mai mare într-un Parlament rezultat din alegeri anticipate.
Președintele a explicat anterior că nu dorește să trimită succesiv în Parlament Guverne fără perspective reale de învestire, inclusiv din cauza efectelor pe care prelungirea crizei politice le-ar putea avea asupra percepției agențiilor de rating.
„În acest moment niciunul din cei doi premieri propuși nu face o majoritate, dacă aș ști că o face, l-aș nominaliza mâine. Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare”, declara Nicușor Dan.
Greii din PSD vor guvern cu AUR. Nu și Grindeanu
PSD rămâne în spatele lui Sorin Grindeanu. În privința unei posibile negocieri cu AUR, Marian Neacșu a afirmat că „discuții putem să facem cu toată lumea”, dar a negat existența, în acest moment, a unei formule PSD-AUR.
De cealaltă parte, PNL își menține refuzul de a intra într-un Cabinet alături de PSD.
„Ilie Bolojan a spus că dacă nu se acceptă varianta pe care noi am propus-o – o alternanță la guvernare a PNL-USR-UDMR, respectiv PSD - atunci putem discuta alte variante, dar sub nicio formă nu un guvern din care să facă parte PSD”, a declarat Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL.
„Vom vedea cum vor decurge consultările cu președintele României și în urma acestor consultări, în urma desemnării, ne vom întoarce în partidele noastre și vom lua deciziile care se impun”, a mai spus Bogdan.
Guvern tehnocrat, varianta UDMR
Kelemen Hunor a introdus în negocieri posibilitatea unui Executiv alcătuit din profesioniști cu experiență în administrație, între formula unui Guvern politic și cea a unui Cabinet tehnocrat.
„O a treia variantă, undeva la mijloc, dar despre care nu am discutat, un Guvern alcătuit din oameni, funcționari, cu vechime de 30 de ani, de 25 de ani, directori generali, secretari generali adjuncți.
Oameni care au lucrat și cu PNL, și cu PSD, și cu PD, și cu noi, care cunosc domeniul, care au autoritate, au experiență. Nu trebuie să aduci din zona multinaționalelor, din zona de business”, a declarat Kelemen Hunor, președintele UDMR.
AUR cere insistent alegeri anticipate
AUR insistă, în schimb, asupra anticipatelor.
„Îi vom spune că suntem într-o situație complicată de blocaj, nu se poate forma o majoritate stabilă, că probabil cea mai decentă și rezonabilă soluție de ieșire din criză este organizarea de alegeri anticipate”, a declarat Petrișor Peiu, unul dintre liderii AUR.
Dacă șeful statului va încerca instalarea unui nou Cabinet, AUR va transmite că „nu vom vota un guvern din care nu facem parte”.
Pe masa negocierilor au mai fost vehiculate numele lui Alexandru Nazare, Luca Niculescu și Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR și fost parlamentar PSD. UPR îl propune pe Victor Ponta, dar a transmis că este dispus să discute și o altă formulă dacă în jurul acesteia poate fi construită o majoritate parlamentară stabilă.
În aceste condiții, rămâne deschisă inclusiv posibilitatea ca Nicușor Dan să opteze după consultările de la Cotroceni pentru un nume care nu se află în acest moment în centrul confruntării dintre PNL-USR și PSD.
