Cu alte cuvinte, își propune să ajungă la un echilibru între emisiile de carbon și absorbția naturală de carbon în doar 30 de ani.
Bugetul european pentru următorii 7 ani va fi construit pentru a finanța în cea mai mare parte proiecte și investiții compatibile cu această ambiție.
Ce înseamnă noua orientare politică europeană pentru România?
Alături de celelalte țări din est, România se simte amenințată de această nouă viziune bugetară. Se teme că o parte din fondurile de coeziune, principalele fonduri de dezvoltare, vor fi îndreptate spre finanțarea noului Pact Ecologic, în detrimentul unor investiții în infrastructura de bază necesară dinamizării economice.
Se teme în plus că fondurile verzi vor fi mai greu de obținut pentru că se vor distribui între proiecte concurente la nivel european, iar proiectele est-europene nu prea pot rivaliza cu proiectele vestice la capitolul de inovare.
„La prima vedere e normal să fim circumspecți cu noua politică europeană“, spune europarlamentarul Clotilde Armand (foto).
„E o schimbare majoră în construcția bugetară europeană. Vrem să ne asigurăm că politica de coeziune nu va fi afectată, iar tranziția ecologică nu va deveni o penalizare pentru convergența est-vest.
Am insistat în Parlamentul European să fie recunoscută energia obținută din gaze naturale ca o energie de tranziție.
Vom susține în continuare ca investițiile care folosesc acest tip de energie să fie acceptate. E o muncă de negociere pe care trebuie să o ducă toți reprezentanții noștri la Bruxelles.
Înțelegerile se obțin însă în Consiliul European, în care România ca și celelalte state membre are drept de veto.
E un drept de blocaj care permite o anumită presiune.
Guvernul român are posibilitatea să vină cu o listă de proiecte strategice importante pentru dezvoltarea noastră și să solicite finanțări specifice. Altfel, nu vom atrage fondurile noi de tip inovare și Green Deal.
Introducerea unui criteriu de repartizare geografică a proiectelor este absolut necesară, dar nu va fi suficientă într-o primă etapă.
Acum nu avem capacitatea de a propune proiecte care să câștige competiția în fața altor țări. De aceea, proiectele pe care le considerăm strategice trebuie incluse pe o listă separată, acceptată de partenerii noștri.
Această listă trebuie să prevadă, de exemplu, proiecte de cercetare în tehnologii verzi, cum ar fi stocarea de electricitate, dezvoltarea unor noi ramuri industriale, clustere de agricultură bio.
Ar trebui, pentru aceasta, să definim nu numai politica națională de industrializare și de agricultură, dar și tehnologiile în care vrem să fim lideri europeni.
Spunem că Europa vrea să-și recapete leadership-ul mondial în domeniul economiei verzi, după ce a pierdut competiția în fața Americii și a Asiei în domeniul digital.
Cu banii din Green Deal, România ar putea să-și deseneze și ea o nouă politică pentru a deveni într-un domeniu tehnologic liderul european.
Până la urmă, strategia guvernamentală își va spune cuvântul, dacă vom ști să negociem și apoi să absorbim inteligent fondurile.
Green Deal înseamnă fonduri în valoare 1.000 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și poate fi o oportunitate și pentru noi.
E nevoie să ne adaptăm rapid la această politică, în primul rând pentru că suntem cetățeni ai planetei, în al doilea rând, pentru că e o ocazie să recuperăm etape economice“, atrage atenția europarlamentarul Clotilde Armand.
