Marea coaliție din Germania se confruntă cu tensiuni privind includerea serviciului militar obligatoriu în planurile de creștere a Bundeswehr, armata germană, scrie Politico.eu.
Germania se pregătește de război. Criză militară readuce ideea armatei obligatorii. Femeile, vizate
Conservatorii creștin-democrați se află în conflict cu social-democrații de centru-stânga (SPD) în privința formei noului proiect de lege, „Legea privind modernizarea serviciului militar”, care urmează să fie prezentat în Cabinet pe 27 august.
Cancelarul Friedrich Merz a evitat implicarea directă, însă unii lideri creștin-democrați încearcă să-l atragă în dispută. Proiectul, inițiat de ministrul apărării Boris Pistorius (SPD), vizează rezolvarea crizei cronice de personal din Bundeswehr prin recrutare voluntară, fără reintroducerea completă a serviciului militar obligatoriu suspendat în 2011.
Foto: Profimedia images
Citește și: Armata Slovaciei a făcut exerciții de mobilizare a civililor în cazul unui posibil război
Armata obligatorie și pentru femei?
Conform propunerii, toți bărbații apți de recrutare se vor înregistra și trece printr-un proces de selecție, iar un număr limitat va fi chemat efectiv la arme; femeile pot participa voluntar. Serviciul obligatoriu ar putea fi activat doar printr-o decizie a parlamentului german.
Spre deosebire de propunerile din Germania, Danemarca continuă să crească numărul tinerilor din armată prin extinderea înrolării obligatorii la femei pentru prima dată.
Astfel, atât bărbații, cât și femeile pot continua să se ofere voluntari, iar locurile rămase vor fi ocupate printr-o loterie neutră din punct de vedere al genului.
Citește și: Cum stă România cu Armata? "Partea de rezerviști a îmbătrânit, simplu spunând"
Reamintim că România a avut până în 1990 serviciu obligatoriu pentru femei, dar numai pentru tinerele admise la facultate.
Creștin-democrații susțin însă o abordare mai strictă: un an de serviciu obligatoriu, cu opțiunea de alternative civile, precum munca în spitale sau școli, și fără necesitatea unui vot parlamentar pentru declanșarea recrutării în caz de criză.
„Dacă recrutarea este activată numai într-o criză militară accentuată, ea devine un instrument de reacție mai degrabă decât unul de descurajare”, a declarat Norbert Röttgen, lider conservator în domeniul politicii externe și de apărare.
Modelul voluntar în armata germană
SPD, prin vocea lui Andreas Schwarz, argumentează că Bundeswehr trebuie să rămână o „armată parlamentară”, iar decizia privind serviciul militar obligatoriu trebuie să aparțină legislativului. Modelul voluntar, susținut de social-democrați, are scopul de a atrage persoane motivate, care sunt mai predispuse să-și finalizeze pregătirea și să servească mai mult timp.
În privat, conservatorii explorează diverse căi de presiune pentru modificarea proiectului de lege. Dacă nu se înregistrează progrese înainte de 27 august, singura șansă de rescriere a legislației va fi în Bundestag, în toamnă, în timpul lecturilor și dezbaterilor parlamentare.
O altă opțiune ar fi soluționarea disputei în comisia de coaliție, formată din lideri de vârf ai ambelor partide, a cărei decizie are greutate politică, dar nu este obligatorie juridic până la aprobarea de guvern sau parlament.
Cum făceau studentele armata în România până în 1990
Revenind la România, serviciul militar obligatoriu pentru tinerele studente era unul atipic. În marea majoritate a timpului nu stăteau în cazarmă. Concret, vinerea aveau zi de teorie – tinerele din București făceau aceste ore la Academia Militară – iar de două ori câte trei săptămâni treceau printr-o convocare în vacanța de vară. Aici se trăgea cu arma și se făcea instruție efectivă.
În prezent, Armata României are femei în componență, dar acestea sunt militar profesionist. Recent într-un răspuns pentru Newsweek România, Ministerul Apărării Naționale a transmis că „din totalul personalului cu statut de militar profesionist (cadre militare sau soldați/gradați profesioniști), 13,5 % sunt femei, cu reprezentare în toate corpurile și gradele militare, inclusiv cel de general”. Vorbim de 22% ofiţeri, 17% ofiţeri şi subofiţeri, iar 9% militari profesionişti.
Ce face MApN
În paralel, Ministerul Apărării Naționale a comunicat că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.
“Ministerul Apărării Naționale a comunicat în repetate rânduri că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat”, a comunicat MApN.
Armata României are în jur de 85.000 de militari. Numărul de militari profesioniști este în jur de 80.000. Cu toate acestea, există un deficit semnificativ de personal.
