George Simion a anunțat că, dacă va ajunge președinte, îl va aduce pe Călin Georgescu în fruntea țării, ca prim-ministru. În momentul de față, acest lucru ar fi posibil dacă ar fi declanșate alegeri anticipate, în urma cărora suveraniștii să poată desemna un prim-ministru.
Cum ar putea George Simion să provoace alegeri anticipate pentru a-l pune pe Călin Georgescu premier
Dacă ajunge președinte, George Simion ar putea dizolva Parlamentul prin respingerea în termen de 60 de zile a cel puțin două propuneri de prim-ministru care nu au primit votul de încredere în Parlament, cu condiția ca Guvernul să cadă în timpul mandatului său.
Citește și: Traian Băsescu: Incultura noastră ne face să fim păcăliţi de specimene – Georgescu sau Simion
În momentul de față, România are un Guvern interimar după demisia lui Marcel Ciolacu. Dacă interimatul va continua și după ce câștigătorul alegerilor din 18 mai va fi instalat în funcție, acesta va avea deschisă calea spre alegerile anticipate. Pentru a nu se ajunge aici, ar urma ca în următoarele zile să fie nominalizat un Guvern și un nou premier care să obțină votul de încredere în Parlament și apoi să fie numit de președintele interimar Ilie Bolojan.
Citește și: Băsescu: Diferența dintre Simion și Nicușor Dan, recuperabilă. Fostul președinte, apel la mobilizare
Potrivit articolului 106 din Constituția României, funcția de membru al Guvernului încetează „în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”.
În cazul prim-ministrului, articolul 107, alineatul (3) precizează că, în cazul în care premierul se regăsește într-una dintre situațiile prevăzute la articolul 106 (cu excepția revocării) sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, președintele României are obligația de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea unui nou Cabinet.
Această perioadă de interimat este reglementată de alineatul (4) al aceluiași articol, care prevede că mandatul interimar poate dura cel mult 45 de zile și se aplică, în mod corespunzător, și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea premierului.
Președintele desemnează un prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
Conform art. 85 din Constituție, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, este prevăzut în Constituția României.
Persoana desemnată premier de către președinte are un termen constituțional de zece zile în care trebuie să depună în Parlament programul de guvernare și lista cu miniștrii pe care îi propune pentru a forma un nou Executiv, așa cum este mandatat de șeful statului, în urma uneia sau a două runde de consultări.
După depunerea listei și a programului, conducerile celor două Camere au obligația de a le comunica și de a stabili calendarul audierii miniștrilor propuși în comisii, unde primesc un aviz consultativ, și data votului. Conform regulamentului comun, Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.
După această etapă, Conform Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern.
Art. 87. Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, conform art. 92, ”Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.
Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, se reia procedura, iar președintele poate desemna un nou premier.
Cum pot fi declanșate alegeri anticipate
Conform art. 89 din Constituție, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, conform prevederilor Constituției.
Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – când e demis prin retragerea încrederii – îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
La articolul 63 – Durata mandatului, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:
”(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice”.
Până acum, din 1989 încoace nu au fost organizate alegeri anticipate.
Alegerile anticipate ar putea aduce partidele suveraniste la peste 50% în Parlament, conform analizelor politologilor, ceea ce ar însemna că acestea ar putea să formeze Guvernul și să numească prim-ministrul.
