Titlul acestui articol nu este original. Ingeniosul joc de cuvinte îi aparține artistului plastic Dan Perjovschi și a fost cules de pe Facebook. El exprimă, însă, foarte bine ce înseamnă victoria nesperată a Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Înfrângerea rusofilului și antiromânului Igor Dodon îi poate face pe frații noștri de peste Prut să spere că integrarea în Uniunea Europeană poate nu este doar un vis, iar Unirea cu România să aibă loc, fie și doar de facto în interiorul UE.
Desigur, victoria Maiei Sandu nu este suficientă pentru ca R. Moldova să reia în forță parcursul său european. Nou președinte are nevoie de o majoritate parlamentară, care să o ajute să răspundă unor așteptări foarte mari ale electoratului.
Cum a fost posibilă această victorie neașteptată a Maiei Sandu a analizat pentru Newsweek România sociologul Doru Petruți, diretorul IMAS Republica Moldova.
Verdictul urnelor
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu l-a învins pe Igor Dodon la o diferență de peste 15 procente. Ea a obținut 57,72% (943.006 voturi), în timp ce Igor Dodon a fost votat de doar 42,28% dintre cei care s-au prezentat la urne (690.615 voturi).
Performanța Maiei Sandu este remarcabilă, deoarece ea a reușit practic să-și dubleze numărul de voturi din primul tur. Contribuția principală la victoria Maiei Sandu a avut-o Diaspora europeană, care s-a mobilizat exemplar și a venit la urne în număr record.
Confruntarea dintre Maia Sandu și Igor Dodon a fost dură, având în vedere că fostul președinte avea în spate instituțiile statului - Foto: INQUAM PHOTOS/ Adel Al-Haddad
Practic, din 262.103 voturi valabil exprimate în Diaspora, 243.605 i-au revenit Maiei Sandu (92,94%), în timp ce cu Dodon au votat doar 18.498 alegători (7,06%).
Sociologul Doru Petruți a catalogat campania electorală drept „foarte curioasă“, deoarece niciunul dintre cei doi candidați principali, Igor Dodon și Maia Sandu, nu au reușit să crească dincolo de bazinele lor electorale
tradiționale.
S-a întâmplat asta pentru că dezamăgirea electoratului a caracterizat atât electoratul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Pandemia, situația economică precară au demobilizat masiv alegătorii.
De altfel, Maia Sandu a luat, în primul tur al alegerilor, mai puține voturi decât acum patru ani, când a pierdut scrutinul prezidențial. Acest lucru a fost tot o manifestare a dezamăgirii, cauzată în principal de încheierea alianței de guvernare cu PSRM, în iunie 2019.
La aceste alegeri, prezența mică la urne din primul tur de scrutin, puțin peste 42%, a fost tot consecința dezamăgirii. Dacă moldovenii nu ar fi ieșit la vot în număr mare în Diaspora (11% din totalul voturilor, un record istoric), alegerile nu ar fi putut fi validate. Nu ar fi fost întrunit pragul de 33%.
Campania Maiei Sandu a avut accente isterizante anti-Dodon, remarcă Doru Petruți, la care au răspuns foarte bine alegătorii din Diaspora.
De partea cealaltă, Igor Dodon a ales să facă o campanie soft, nu a vrut să supere pe nimeni, nu a vrut să iasă din haina prezidențială, a dat mesaje doar electoratului său tradițional și nu a reușit să mobilizeze alte segmente.
Primul tur: variabila Usatîi
Singurul care a performat în primul tur, reușind să-și lărgească propriul bazin electoral, a fost Renato Usatîi. În câteva săptămâni de campanie electorală, desfășurată în special în mediul online, el și-a triplat procentele, de la 5-6% la 16-17%.
În primul tur de scrutin, Renato Usatîi a luat 227.938 de voturi (16,90%). Dintre acestea, 25.737 de voturi (17,25%) au provenit din Diaspora, Usatîi având priză la cetățenii moldoveni plecați să muncească în UE. O mare parte din electoratul care l-a votat s-a situat în jurul vârstei de 40 de ani.
După primul tur, electoratul lui Renato Usatîi era împărțit astfel: o treime cu Igor Dodon, o treime cu Maia Sandu, o treime dezamăgit, care declara că va sta acasă în turul doi.
Analiza geografică a voturilor lui Renato Usatîi din Republica Moldova a fost un indicator important pentru ce urma să se întâmple în turul al doilea.
În mai multe raioane din nord, Usatîi a obținut peste 20%. În două raioane a luat chiar mai multe voturi decât Igor Dodon. În această parte a țării, disponibilitatea de vot pentru Igor Dodon a fost mai mare, iar fostul președinte a recuperat în turul doi.
În raioanele din centru, unde Maia Sandu are un electorat consistent, Usatîi nu a fost foarte votat. Cu excepția Chișinăului, unde a performat foarte bine, iar în turul doi majoritatea voturilor sale s-au dus la Maia Sandu. La fel s-a întâmplat și cu voturile lui Usatîi din sud.
„În capitală, Maia Sandu l-a bătut pe Igor Dodon cu 60-40%, ceea ce este o performanță remarcabilă, în condițiile în care Chișinăul are un primar socialist, pe Ion Ceban, care se descurcă destul de bine în administrarea orașului“, a remarcat Doru Petruți.
După primul tur, Usatîi s-a aflat într-o postură dificilă. Voturile obținute în primul tur nu îi aparțineau și risca să le piardă rapid, în funcție de ce candidat decidea să sprijine în turul doi.
Sociologul Doru Petruți (sus) spune că cea mai mare surpriză a primului tur de scrutin a fost procentul obținut de Renato Usatîi (jos), un politician ieșit din tipare - Foto: INQUAM PHOTOS/ Ion Marian
Cum expandarea procentelor sale s-a bazat pe atragerea de voturi pierdute de Maia Sandu, anunțul că Usatîi o sprijină pe aceasta a venit oarecum firesc. Decizia a fost esențială, pentru că i-a permis Maiei Sandu să câștige alegerile și pe teritoriul Republicii Moldova, nu doar în Diaspora, și să capete astfel mai multă legitimitate.
Cu un electorat protestar, antisistem, anti-Dodon în mare parte, aproape taliban, lui Renato Usatîi i-a fost aproape imposibil să dea un semnal pro-Dodon, mai ales după ce l-a fugărit „la propriu“ pe acesta în timpul campaniei electorale.
„Marele merit al lui Renato Usatîi a fost, așadar, că nu a permis alegătorilor dezamăgiți de Maia Sandu să absenteze de la urne, ba chiar să o voteze în turul doi, contribuind astfel la victoria sa în alegerile prezidențiale“, crede Doru Petruți.
Sociologul remarcă faptul că, în doar câteva zile după turul doi, Renato Usatîi a revenit la scorul său de 5-6%. Bula s-a dezumflat rapid, dovadă că 10% din electoratul care l-a votat în primul tur nu i-a aparținut.
După primul tur de scrutin, câteva lucruri deveniseră evidente. În primul rând, prezența mare în țările din Uniunea Europeană putea să lucreze în favoarea Maiei Sandu.
Era limpede că, fără a crește prezența din Diaspora, ea nu poate ajunge președinte. Se spera că victoria Maiei Sandu în turul întâi, cu 36,16% la 32,61%, va genera un val de mobilizare.
De asemenea, era clar că, pe teritoriul R. Moldova, Maia Sandu va lua majoritatea voturilor lui Andrei Năstase (Platforma DA), Octavian Țîcu (PUN), Tudor Deliu (PLDM) și Dorin Chortoacă (Blocul „Unirea“). Problema era că, însumate, aceste voturi erau puține: 7,84%.
În turul doi,Renato
Usatîi a ajutat-o
pe Maia Sandu să câștige
alegerile și pe teritoriul
Republicii Moldova
Nu în ultimul rând, Maia Sandu se baza pe electoratul care a absentat în primul tur de scrutin, dar care, de obicei, vine în turul doi. Preponderent acesta era un electorat anti-Dodon.
Misiunea lui Igor Dodon în turul doi nu era foarte simplă. El trebuia să recupereze circa 10-11 procente electorat de stânga, dintr-un bazin total de circa 20 de procente cât erau puse la bătaie. În realitate, procentul de recuperat avea să fie mai mare, pe fondul mobilizării din Diaspora.
Igor Dodon se baza pe voturile Partidului Shor, care a avut-o candidată pe Violeta Ivanov, cea care a obținut 6,49% în primul tur de scrutin. Electoratul acesteia a fost concentrat în orașul Orhei și în împrejurimi. De asemenea, Dodon spera că va rupe circa 6% din electoratul lui Renato Usatîi.
Realitatea a demonstrat că Igor Dodon a avut dificultăți majore să își maximizeze bazinul electoral, prin atragerea voturilor de stânga în turul doi de scrutin. De ce?
Electoratul de stânga este axat pe beneficii. Problema majoră a lui Igor Dodon a fost că Guvernul Ion Chicu, pe care l-a girat, a fost neperformant și nu a livrat aceste beneficii.
Situația economică s-a deteriorat, iar acest lucru a afectat șansele lui Igor Dodon. Fostul președinte nu l-a schimbat pe Ion Chicu la timp din fruntea guvernului, pentru a da speranță propriului electorat că situația se va îmbunătăți.
Din cauza guvernării lui Chicu, în turul întâi s-a manifestat un consistent vot negativ la adresa lui Igor Dodon.
El a pierdut aproximativ 240.000 de voturi față de alegerile din 2016. Desigur, au contribuit și dezvăluirile care au arătat o față coruptă a fostului președinte, în special cele referitoare la banii primiți de la oligarhul Vlad Plahotniuc.
Turul doi: valul din Diaspora
Victoria Maiei Sandu în turul doi, și implicit în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, s-a datorat în primul rând valului de emoție creat de prezența mare la vot a Diasporei, din primul tur de scrutin.
„Deși Maia Sandu a avut o campanie electorală menită a isteriza electoratul împotriva lui Dodon, acest lucru nu s-a întâmplat în interiorul Republicii Moldova, ci în exteriorul ei. Diaspora a reacționat la acest tip de campanie, susținută în special de rețelele sociale“, a explicat sociologul Doru Petruți pentru Newsweek România, pe baza cercetărilor sociologice efectuate între cele două tururi de scrutin.
„Diaspora a schimbat lucrurile în mod semnificativ“, crede directorul IMAS Chișinău.
Astfel, prezența foarte mare la vot din primul tur în Diaspora a reprezentat „emoția de bază“, a creat acel val de care Maia Sandu avea nevoie pentru a câștiga alegerile.
Echipa de comunicare a Maiei Sandu a reușit să amplifice efectele acestui val de emoție, apelând la metode de PR negativ, bazat în special pe stimularea fricilor alegătorilor și pe atacarea brutală a adversarului Igor Dodon pe rețele sociale.
La secțiile de votare organizate în România, cetățenii moldoveni au format cozi la fel ca în marile orașe ale Europei - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Prezența echipei de campanie a Maiei Sandu pe Facebook a fost mult mai consistentă decât în cazul lui Igor Dodon, lucru care a reieșit din măsurătorile făcute de IMAS.
În lipsa unei confruntări televizate a celor doi, între cele două tururi, bătălia s-a jucat pe Facebook. De altfel, Maia Sandu a refuzat dezbaterea televizată cu Igor Dodon invocând jignirile pe care acesta le-a adus cetățenilor moldoveni din Diaspora, tocmai pentru a amplifica votul anti-Dodon.
Scopul Maiei Sandu a fost să crească prezența în Diaspora, în turul doi de scrutin. Lucru care s-a și întâmplat, având în vedere că în străinătate au votat 262.739 de persoane, adică aproximativ diferența de voturi cu care Maia Sandu l-a depășit pe Igor Dodon (mai exact 252.391 voturi).
În fața acestui asalt, echipa de campanie a lui Igor Dodon (din care au făcut parte și 9 consultanți ruși apropiați de FSB, principalul serviciu secret al Rusiei) a încercat să recupereze terenul pierdut și să atragă votanți noi spre candidatul socialist, prin mobilizarea bazinului electoral de stânga.
Au aplicat o serie de rețete încercate și în trecut, dar care nu au mai funcționat de această dată: atacurile dure la adresa Diasporei, pentru a stârni sentimentele naționaliste ale electoratului pro-rus, stimularea fricilor populației, cea mai mare fiind frica de un război în Transnistria (vezi știrile despre manevrele militare ale Armatei Roșii de la Nistru, difuzate cu doar câteva zile înainte de turul doi).
Această strategie nu numai că nu a funcționat, dar a avut un efect contrar, enervând și mai tare alegătorii din Diaspora. Sociologul Doru Petruți explică că stimularea votului anti a fost strategia corectă a Maiei Sandu, deoarece o parte din populația R. Moldova era dezamăgită.
Este vorba de cei 25% dintre alegători care, în primul tur de scrutin, au dat un vot vindicativ, pentru Renato Usatîi (Partidul Nostru) și Violeta Ivanov (Partidul Shor).
Atunci când sentimentele negative sunt preponderente la nivelul electoratului, pentru a le transforma în voturi este nevoie să le dai alegătorilor o țintă. Iar echipa Maiei Sandu a știut să isterizeze electoratul împotriva lui Igor Dodon. Toate aceste lucruri au dus la un val masiv de voturi impotrivă.
