Amenzi de până la 6% din cifra de afaceri pentru reclamele politice. Ce se schimbă pentru alegători?

România pregătește un nou cadru pentru publicitatea politică. Proiectul elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă prevede amenzi de până la 6% din cifra de afaceri și stabilește atribuții pentru mai multe instituții care vor controla modul în care sunt finanțate, difuzate și promovate mesajele politice.

Amenzi de până la 6% din cifra de afaceri pentru reclamele politice. Ce pregătește AEP?

Proiectul de lege elaborat de AEP pune în aplicare Regulamentul UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. AEP a organizat pe 3 septembrie o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai societății civile și ai instituțiilor cu atribuții în domeniu. Printre participanți s-au numărat Expert Forum, ActiveWatch, ARCA, ALES, CNA, Autoritatea pentru protecția datelor și ANCOM.

Citește și: Partidele politice au primit 15.400.000 lei de la stat în august. PSD a încasat dublu decât PNL, AUR pe 2

Consultările au venit după două dezbateri organizate de AEP cu reprezentanții partidelor parlamentare și după o discuție inițială cu societatea civilă, organizată încă de la începutul elaborării proiectului. Autoritatea spune că va analiza observațiile și propunerile primite înainte de stabilirea formei finale a proiectului.

Regulile îi vizează pe cei care finanțează publicitatea politică, dar și pe cei care o produc sau o publică. În această categorie intră partidele și candidații, agențiile de marketing politic, firmele de PR și consultanții, dar și televiziunile, site-urile de știri și platformele digitale.

O reclamă politică va trebui să permită identificarea sponsorului și a entității care îl controlează în ultimă instanță, să indice perioada de difuzare și sumele sau avantajele primite de cei implicați. Trebuie precizată și originea fondurilor, precum și legătura reclamei cu alegerile, un referendum sau un proces legislativ.

În cazul publicității online, notificarea de transparență trebuie să includă și informații despre folosirea tehnicilor de targetare sau livrare a reclamelor, precum și despre acoperire și interacțiune, atunci când acest lucru este posibil tehnic.

Citește și: AEP a virat peste 15 milioane de lei, către partide, în luna iulie. PSD a primit cei mai mulţi bani

Amenzi care pot ajunge la 6% din cifra de afaceri

Proiectul AEP prevede un regim de sancțiuni semnificativ mai dur. Amenzile pot ajunge până la 6% din venitul sau bugetul anual ori până la 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial din exercițiul financiar precedent, în funcție de categoria entității sancționate.

În perioada campaniilor electorale sau a referendumurilor, limita minimă a amenzii este majorată cu 50%. De asemenea, refuzul unei inspecții a AEP sau refuzul de a opri o reclamă ilegală poate fi sancționat cu 100.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

Nu o singură instituție va controla întregul sistem.

AEP, CNA, Autoritatea pentru protecția datelor și ANCOM vor avea atribuții diferite în aplicarea regulilor, în funcție de tipul de publicitate și de situația verificată. Instituțiile urmează să colaboreze printr-un mecanism interinstituțional.

România a cheltuit deja zeci de milioane de lei pe propagandă

Miza regulilor este mai ușor de înțeles dacă ne uităm la banii care circulă deja în publicitatea politică.

Potrivit monitorizării Expert Forum, în primele șase luni ale anului 2026, nouă partide politice, inclusiv Pro România, au cheltuit 79,9 milioane de lei din fondurile de care au dispus. Din această sumă, 22 de milioane de lei, adică 27,6%, au mers către presă și propagandă.

PSD a cheltuit 19,4 milioane de lei, PNL 17,6 milioane, AUR 14,6 milioane, USR 11,6 milioane, SOS România 8,2 milioane, iar POT 7,2 milioane de lei.

Problema semnalată de Expert Forum este că publicul poate vedea în prezent cât cheltuie partidele pe anumite categorii, dar nu află întotdeauna cine sunt beneficiarii finali ai banilor. Organizația susține că transparența nu poate fi asigurată fără publicarea constantă a beneficiarilor fondurilor publice.

O analiză publicată de Expert Forum la sfârșitul lunii august arată că cele 52 de notificări de transparență identificate de organizație însumează contracte de aproximativ 15 milioane de lei, iar trei companii care acționează ca intermediari încasează împreună aproape 80% din valoarea identificată. EFOR avertizează însă că datele sale nu reflectă neapărat întreaga valoare a fondurilor cheltuite pentru publicitate politică.

Ce se va schimba pentru alegători

Scopul noilor reguli este ca alegătorul să poată vedea mai ușor cine plătește un mesaj politic, cât costă acesta, de unde provin banii și dacă mesajul a fost direcționat către anumite categorii de persoane.

În cazul publicității online, regulile europene prevăd ca informațiile de transparență să fie puse la dispoziția publicului într-o formă clară și accesibilă și să includă informații despre sponsor, finanțare și eventualele tehnici de targetare.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că Autoritatea își dorește ca proiectul să fie rezultatul unui „dialog real” cu instituțiile și organizațiile interesate și că observațiile primite în perioada de transparență decizională vor fi analizate înainte de stabilirea formei finale.

Proiectul românesc nu este încă lege. AEP urmează să analizeze observațiile primite în cadrul consultărilor și să continue procedurile pentru adoptarea actului normativ.