Viitorul Ucrainei nu depinde de Kremlin, ci de Casa Albă

DE Ion Petrescu | 06.04.2021 - 20:35

Există multe clișee, în comentariile privind viitoarele intenții ale Moscovei, după concentrările de trupe rusești în Crimeea și la granița de est a Ucrainei.

SHARE

O anumită îngrijorare există clar la Kiev, confirmarea fiind dată și de informațiile difuzate pe 06.04.2021, la prânz, de ambasada Ucrainei în România. 

Motivarea furnizării unui asemenea flux de date ține de convingerea oficialilor ucraineni că înțelegerea escaladării de către Rusia, a conflictului armat cu Ucraina poate contracara campania Moscovei de dezinformare a comunității internaționale.

Câteva nuanțări, ale precizărilor ambasadei ucrainene la București, pot contribui la formarea unei imagini obiective, despre tensiunea politico-militară dintre două state riverane la Marea Neagră.

Era anticipată deteriorarea situației de securitate în zona conflictului armat ruso-ucrainean, atât peste Ocean, la Pentagon, cât și la Mons, unde se află Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, asta pentru că este bine cunoscut apetitul generalilor ruși pentru folosirea primăverii, pentru noi operațiuni militare.

Amploarea exercițiului organizat de NATO, respectiv "Defender - Europe 21" a constituit motivul pentru care conducerea armatei ruse a dat de înțeles că trimiterea de trupe la frontierele de est și sud ale Ucrainei sunt firești, pentru antrenamentele curente.

Discuțiile și acordurile anterioare, de la Minsk și Paris, de facto sunt moarte.

Angela Merkel este la finalul mandatului de cancelar al Germaniei.

Iar Emmanuel Macron are îngrijorări privind popularitatea în creștere a lui Marine Le Pen, care, în primăvara anului 2022 ar putea deveni noul președinte al Franței. 

Prin urmare, restartarea dialogului - dorită de Kiev - va reveni Statelor Unite ale Americii, nefiind cunoscută opiniei publice formula ce va fi preferată la Casa Albă. 

Sigur că Ministerul rus al Apărării își consolidează prezența militară la frontierele Ucrainei, îndeosebi în Crimeea - acum teritoriu component al Federației Ruse - și în Donbas, ținta fiind extinderea zonei ocupate acolo de separatiști și includerea în statul rus.

Numai că referirea diplomației ucrainene la impactul exercițiilor militare ruse, inclusiv la cel numit "Zapad- 2021" este parțial eronată.

Pe 21 decembrie 2020, președintele rus Vladimir Putin a semnat un ordin executiv, prin care Flota de Nord a devenit a cincea entitate administrativ-militară a țării, de la 1 ianuarie 2021. Aceasta cuprinde fosta zonă a districtului militar occidental.

Districtul militar nou creat se va confrunta cu cea mai mare sarcină, aceea de a participa la exercițiul militar strategic  "Zapad 2021".

Exercițiul este programat pentru septembrie, după cum a precizat ministrul rus al apărării, generalul Serghei Șoigu. 

Scenariul oficial al exercițiului vizează - pe hartă -  zone limitrofe finlandeze și norvegiene, nicidecum teritoriul ucrainean.

Obiectiv privind propaganda Moscovei nu există schimbări recente în retorica rusă, doar conștientizarea opiniei publice din Federația Rusă, că după Crimeea este necesară anexarea întregului Donbas. 

Kievul susține că 28 de grupuri tactice de nivel batalion erau deja desfășurate de armata rusă, de-a lungul frontierei de stat cu Ucraina și în Crimeea ocupată temporar. 

Asta înseamnă circa 14.000 de militari, echivalentul unei divizii și jumătate de infanteriști ruși. 

Se mai precizează, de autoritățile ucrainene, că se așteaptă desfășurarea a 25 de grupuri tactice suplimentare, de nivel batalion, lângă granița Ucrainei.

Adică aproximativ 12.500 de militari, care ar putea fi utilizați în eșalonul doi, al ipoteticei ofensive dorite de Moscova.

Eroarea Kievului este de a nu lua în calcul utilizarea parașutiștilor militari ruși, de către Moscova, care au un efectiv total de circa 40.000 de militari bine echipați, cu armament modern, experiențe dobândite în alte operațiuni și motivați temeinic, din punct de vedere financiar. 

Kievul mai informează că Rusia și-a consolidat, în mod semnificativ, capacitățile de luptă ale forțelor sale de ocupație, care sunt  estimate la nivelul a două corpuri de armată. 

Destul de neclară informația, dovadă că se precizează că este vorba de circa 28.000 de militari - probabil separatiști din Donbas - și peste 2.000 de reprezentanți ai forțelor armate ale Federației Ruse, trimiși în cele două republici pro-Moscova, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, la ordinul Kremlinului.

În plus, 12 grupuri tactice suplimentare, tot de nivel batalion, sunt în alertă maximă fiind desfășurate în regiunea Rostov-pe-Don, ca rezervă pentru trupele de ocupație din Donbas. 

Acestea ar totaliza încă 6.000 de militari, gata de luptă.

Rusia a trimis, de la debutul acestui an, prin segmentul necontrolat al frontierei de stat cu Ucraina, în zona de conflict din Donbas, aproximativ 19.000 de tone de combustibil, 355 tone de muniții, 35 de mașini, tancuri și alte tipuri de blindate.

Sigur că mai contează în ecuația tensiunii militare și operațiunile psihologice ale armatei ruse, de denigrare a forțelor militare ucrainene, care nu fac decât să își apere țara.

În mod firesc, Ucraina vrea soluționarea pașnică a conflictului din Donbas, prin mijloace politice și diplomatice, numai că Rusia vede altfel evoluțiile pe harta cu granițele decedatei Uniuni Sovietice. 

Putin ar trebui să nu neglijeze declarația prim-ministrului britanic Boris Johnson, care a precizat luni că a oferit sprijinul său puternic președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, cu privire la activitatea „destabilizatoare” militară rusă la granița Ucrainei.

Și dacă președintele ucrainean va solicita lui  Boris Johnson să fie de acord cu antrenamente comune ale parașutiștilor britanici cu cei ucraineni, la est de Odesa, în condițiile când anul trecut un desant trimis de Londra a efectuat deja recunoașterea zonei?

Interogația se bazează pe informații publice oficiale, care au semnalat prezența, în a doua parte a anului 2020, a unor parașutiști britanici, pe teritoriul ucrainean, la nord de litoralul Ucrainei la Marea Neagră. 

Dincolo de scenarii și ipoteze, mai mult sau mai puțin amendabile, tacit, cei interesați de dosarul geopolitic ucrainean înțeleg că acum nu mai contează în ce noapte va ordona Vladimir Putin agresiunea.

De ce? Pentru că răspunsul care va decide viitorul Ucrainei se află la Casa Albă, la președintele SUA, Joe Biden. 

Iar americanii au deja militari pe teritoriul ucrainean, este adevărat instructori, în apropierea graniței de vest a Ucrainei. 

 

 

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te