Între Prut și Nistru, place sau nu unora sau altora, propaganda rusă a învins - la scor! - pe promotorii reîntregirii,
pe cale democrată, cu Patria mamă, un proces istoric amânat evident la calendele grecești.
DIN SPUMA GEOPOLITICĂ A MAICII RUSIA
Acolo, la Chișinău, apar din neantul estic - spuma geopolitică a Maicii Rusia - tot felul de autopromovați apărători ai Moldovei suverane, care a făcut parte din România regală, în perioada interbelică.
Unii cred că în luna martie 2024 pot scoate mulțimile în centrul Chișinăului, nu pentru a marca Unirea Basarabiei cu România, cea votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) care reprezintă concretizarea și biruința mișcării « româniste » din acest ținut, ci pentru a reafirma concepția sovietică de îndepărtare de București și menținere a supușeniei tradiționale - a se citi frica de reacția Moscovei, în cazul reîntregirii inevitabile - atunci când va fi să fie - a statalității românești.
La Chișinău a devenit clar, la nivel oficial, că nimeni de la București nu impune nimic celor din stânga Prutului. În mod mai degrabă tacit sunt convenite, de comun acord, măsuri publice de întărire a structurilor bancare și a instituțiilor de drept din Republica Moldova, iar recenta premiere a președintelui de la Chișinău, la Timișoara a confirmat, așa cum declara doamna Maia Sandu faptul că "România ne-a oferit, întotdeauna, un sprijin necondiționat, frățesc, pentru care suntem profund recunoscători.
Când ne-a fost mai greu, am putut să ne bazăm pe ajutor la toate nivelurile - din partea Președintelui României, a Guvernului, a Parlamentului, a Casei Regale, din partea societății civile, dar și de la autoritățile publice locale, precum Primăria municipiului Timișoara."
Sigur că premierea reflectă indirect urmarea modelului german, Berlinul oferind de -a lungul anilor, mai multe premii, în locații și la evenimente distincte, președintelui României, cetățean de naționalitate germană. Ceea ce confirmă interesul conducerii de azi a statului german de a fi încurajată o anumită evoluție geopolitică în soluționarea reunificării pașnice a României de azi, cu ceea ce a fost România de Est, în perioada interbelică.
UN MACHIAVELISM IEFTIN
Este trist și descalificant, pe plan civic, ca tocmai la București să vedem darea în stambă a celor care cred că există conexiuni secrete între terți dâmbovițeni și nu știu ce agentură a Moscovei, când de fapt totul se reduce la voința unor persoane decidente și la două întrebări fundamentale:
Cum va fi ales președintele României reunificate?
Cum va fi constituit legislativul statului român într-adevăr unitar?
Simplu. Prin alegeri libere, democrate.
Obsesia unora, că abordarea temei reunificării dă apă la moară Moscovei, este de un machiavelism ieftin, de care, probabil, râd și diplomații ruși acreditați la București. dar când nu ai orizont... porți cozoroc răsăritean și vezi până acolo unde te lasă acesta să pătrunzi cu mintea supusă unor prejudecăți moștenite din perioada Războiului Rece.
NU SE VA REPETA ISTORIA...
...în care un simplu colonel, precum Alexandru Ioan Cuza să readucă în Casa Mamei/ROMÂNIA, pe moldovenii înstrăinați de cizmele și baionetele sovietice.
Dar interesul strategic al S.U.A. și al aliaților, din comunitatea transatlantică este mai ales acum ca pe lângă o Polonie puternică în inima Europei, să fie și o Românie întărită, prin reunificare, nu slăbită prin menținerea divizării artificiale de partea sa istorică, răsăriteană.
Chestiunea cu "acum nu este momentul" este o sintagmă folosită și până în 1989, când în vara acelui an, regimul comunist de la București, a sancționat public,derapajele puterii temporare, de la Chișinău, care nu înțelegea că epoca abuzurilor sovietice a apus.
"Suntem români și punctum - afirma Mihai Eminescu - prin urmare ''nu e permis nimănui a fi stăpân în casa noastră, decât în marginile în care noi îi dăm ospeţie. Dacă naţia românească ar fi silită să piardă o luptă, va pierde-o, dar nimeni, fie acela oricine, să n’aibă dreptul a zice c’am suferit cu supunere orice măsură i-a trecut prin minte să ne impună.''
DE CE JUBILEAZĂ MOSCOVA
Dacă privim în istoria ultimilor 25 de ani, a probat coerență și viziune europeană, conaționalul Titus Corlățean, atunci când a fost relativ recent la Chișinău, cu colegi din legislativul românesc.El nu numai că a dansat o horă a unirii, din care parcă nu lipsea actualul premier, dar a și rostit un discus coerent, vizionar în fața legislativului Republiciii Moldova.
Mai nou, cu sprijinul adecvat al minsterelor Apărării de la București și Chișinău, o nouă delegație de formatori de opinie, condusă de ex-ministrul de externe Cristian Diaconescu va contribui la derularea unui schimb de opinii, încurajat de NATO, pe baza concepțíei prezentate de profesorul Cristian Barna, pe tema ''implicațíi geopolitice ale intrării Republicii Moldova, în Uniunea Europeană'.
Altfel, în ultimul sfert de veac NU am văzut vreun oficial de la București, care să reamintească Unchiului Sam, la Washington D.C. - fie în biroul oval, biroul oficial al Președintelui Statelor Unite, creat în 1909,
la Casa Albă, sau audienței din Congresul SUA, interesul național al României - reunificarea pe cale democratică.
Asta da, victorie indirectă a Moscovei!
