Tocmai pentru că sunt două moduri de abordare net opuse ale viitorului civilizației umane, Putin va pierde la scor meciul geopolitic cu statele superioare Federației Ruse din punct de vedere al organizării politice, al performanțelor economice și militare, al dezvoltării tehnologice.
Pe plan militar, pe măsură ce unitățile armatei ucrainene se împuținează în dura confruntare pe Frontul de Est, aliații iau în calcul mărirea efectivelor forței lor de ripostă, ipoteză în care ar avea nevoie să adopte „o formă de recrutare“ pentru a-și dezvolta armatele, după cum a sugerat public amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, în timpul Forumului de Securitate de la Varșovia.
Forumul a fost organizat pe fondul îngrijorării aliaților generată de lipsa de succes a contraofensivei ucrainene, dar și ale îngrijorărilor cu privire la înlocuirea de către Rusia a soldaților și echipamentelor pierdute în timpul războiului din Ucraina.
„Este o problemă de societate care trebuie rezolvată de societate“, a spus amiralul olandez Rob Bauer, în timpul Forumului de Securitate de la Varșovia, „și, dacă nu puteți găsi destui oameni care doresc să se alăture forțelor armate, cel mai probabil trebuie să vă gândiți la alte mijloace de a atrage oamenii — o formă de recrutare, mobilizare, rezerviști — ca în Finlanda, unde încă mai există recrutare“. Numai că potențialii recruți știu că, de data asta, este vorba, în mod paradoxal, de o... înrolare pentru moartea voluntară.
Și peste Ocean, cei care recrutează militari americani nu și-au îndeplinit obiectivele în ultimii ani, în paralel cu războiul din Ucraina, care a scos la iveală deficiențe grave în capacitatea firmelor occidentale de a produce arme și muniție la scara necesară pentru a descuraja sau a lupta împotriva războaielor, implicit împotriva Rusiei sau Chinei.
Aceste dinamici creează o combinație periculoasă, se tem oficialii occidentali, în timp ce președintele rus Vladimir Putin se întreabă cum să mărească armata Rusiei, ca răspuns la pierderile sale din timpul războiului din Ucraina.
„Întrebarea cât de repede se reconstituie sau revitalizează, reconstruiesc și modernizează — răspunsul simplu ar fi prea rapid“, a declarat, la finele lunii septembrie 2023, generalul polonez Rajmund Andrzejczak, șeful statului major al forțelor armate poloneze, în timpul unei apariții alături de Bauer. „Cred că este prea rapid. Deci nu vă relaxați“.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a accentuat acest punct în propriul său apel către liderii europeni și a susținut că deține „date clare de la structurile noastre de informații“ că planificatorii militari ruși iau în considerare „scenarii diferite“ pentru viitor, inclusiv un atac asupra statelor membre NATO în 2028.
„Dacă există vreo pauză în această agresiune împotriva Ucrainei, dacă acest război este înghețat, atunci va exista un nou moment critic: anul 2028“, a spus Zelensky, pe 5 octombrie 2023, la un summit al liderilor europeni din Spania.
„Dacă permitem Rusiei să se adapteze acum, atunci, în 2028, Kremlinul va putea restabili potențialul militar de care l-am privat, iar Rusia va avea suficientă forță pentru a ataca țările care se află în centrul ambițiilor sale expansioniste“. GREU DE CREZUT! Dar este un semnal care nu poate fi neglijat.
„Zelensky a mai invocat informațiile ucrainene pentru a susține această afirmație, dar cronologia sugerată de el se potrivește cu așteptările occidentale cu privire la modernizarea militară a Rusiei, având un potențial mai mare în economie, în armată și, de asemenea, în personal“, a spus
Andrzejczak.
„Deci întrebarea nu este neapărat despre numărul de echipamente, ci despre cronologia și sincronizarea corectă. Mărim viteza de uzură a armatei ruse? Viteza de uzură a Armatei Ucrainei, din păcate, a unei întregi națiuni și societăți. Și apoi, o combinație de donații, pentru că încă mai trebuie să sprijinim Ucraina — nu doar luptând, ci și câștigând și apoi modernizându-ne în același timp“.
Discuția generalilor s-a potrivit cu remarcile lui Bauer, după ce NATO a primit un premiu de Cavaler al Libertății de la Fundația Casimir Pulaski din Polonia.
Scut împotriva agresiunii
„Suntem cea mai de succes Alianță din istorie, grație păcii pe care am adus-o, a țărilor pe care le-am unit și a conflictelor pe care le-am împiedicat să scape de sub control. În cuvintele șefului francez al apărării, generalul de armată Thierry Burkhard: datorită capacității noastre de a «câștiga războiul înainte de război», a spus acesta marți seara. „Avem nevoie de un scut împotriva agresiunii mai mult ca niciodată“.
Planul lui Putin de a reconstrui armata Rusiei „va fi dificil“ din mai multe motive, inclusiv tensiunile din timpul războiului și faptul că, totuși, „corupția și corupții rămân constante în armata rusă“.
„În primul rând, adâncirea crizei economice a Rusiei îi va restrânge probabil eforturile de a extinde cantitatea și calitatea forțelor sale terestre, aeriene și navale“.
„Rusia a cheltuit deja cantități semnificative de muniții ghidate de precizie și alte muniții în războiul din Ucraina, iar multe dintre sistemele și echipamentele sale de arme au fost distruse sau uzate grav.
Sancțiunile economice pot crea o penurie de componente străine de vârf și forțează Moscova să le înlocuiască cu alternative de calitate inferioară“.
„Proiectarea forțelor ruse în războiul terestru va include probabil o încercare de reconstituire a armatei ruse în următorii cinci ani“, a mai scris vicepreședintele senior al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Seth Jones, într-un nou studiu finanțat de Inițiativa Strategică Rusia a Comandamentului European al SUA. „Rusia păstrează un arsenal semnificativ de arme nucleare, o forță navală și o forță aeriană relativ puternică, care rămân în mare parte intacte și o relație destul de bună cu China și alte țări, cum ar fi Iranul, care ar putea oferi un început foarte necesar“.
Forțele ucrainene au provocat pierderi grele trupelor ruse invadatoare, dar fără ca niciuna dintre părți să se bucure de superioritate aeriană asupra câmpurilor de luptă, prin urmare conflictul s-a transformat într-un „război de uzură“ la sol, cu implicații sumbre, din perspectiva Varșoviei.
Cea mai mare revizuire a Alianței
„Sună brutal, dar acesta este un război de uzură... [și] Rusia este la orice scară mai mare decât Ucraina. Pe de altă parte, liderii NATO vor trebui să coordoneze «cea mai mare revizuire a Alianței din 1949»“, a spus Bauer, asigurând în același timp „executabilitatea“ noilor lor planuri și a stipulat că nu trebuie să fie „modul tradițional de recrutare, cu toți tinerii în forțele armate“, ci o recrutare ceva mai mică.
„Poți avea și un model în care să scoți din toți tinerii un număr care poate fi încă un număr considerabil, dar o parte din acel grup și să le oferi această experiență pentru câțiva ani“, a spus el. „Și uitați-vă, de exemplu, la oamenii din domeniul medical, cibernetic și tehnic, pentru a vă asigura că puteți îndeplini cu adevărat sarcinile pe care trebuie să le îndepliniți“. Deocamdată acestea sunt simple repere oratorice...
Un atac cu rachetă rusesc asupra unui magazin alimentar și a unei cafenele a ucis 51 de persoane în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare, cu imagini de sprijin ale scenei de după bombardament. Reuters l-a numit cel mai mortal atac din Harkov, de la începutul invaziei ruse în urmă cu 19 luni.
„Rusia are nevoie de acest atac și de atacuri teroriste similare doar dintr-un singur motiv: pentru a face din agresiunea sa genocidă noua normalitate pentru întreaga lume“, a spus Zelenski. „Acum suntem concentrați cu liderii europeni, în special, asupra modului în care să ne consolidăm apărarea antiaeriană, să ne întărim trupele și să ne protejăm țara de teroare“, a adăugat el.
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a fost oaspete la Casa Albă, pentru a contribui la comemorarea Zilei Germano-Americane. Casa Albă spune că cei doi lideri au reafirmat „legăturile strânse ale țării lor... inclusiv coordonarea noastră strânsă ca Aliați NATO, pe o serie de probleme importante, cum ar fi apărarea valorilor democratice și angajamentul nostru comun de a sprijini Ucraina în timp ce aceasta se apără de invazia Rusiei“.Dar în ecuația strategică europeană a anului 2023, germania pur și simplu nu contează, pe plan militar, fără aprijinul decisiv al S.U.A. Asta este realitatea fără fard!
În ciuda unei ușoare scăderi a numărului sondajelor, 6 din 10 americani susțin în continuare ajutorul acordat Ucrainei, a anunțat pe 4 octombrie Consiliul pentru Afaceri Globale din Chicago, într-un nou raport.
Consiliul menționat a mai constatat:„Majoritatea americanilor susțin în continuare acordarea de asistență economică (61%) și trimiterea de arme și provizii militare suplimentare guvernului ucrainean (63%), în scădere ușoară față de un an în urmă.
Aproximativ jumătate dintre republicani sunt de acord.O majoritate restrânsă a americanilor spun că cele 43 de miliarde de dolari în arme, echipamente și instruire pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei au meritat costul (53% față de 45% nu merită costul). Șase din 10 republicani spun că nu a meritat.“
Obiectivele Kremlinului
„O majoritate subțire susține trimiterea de avioane de luptă F-16 la Kiev (55%), dar republicanii tind să se opună acestei idei (55%). Majoritatea generală se opun trimiterii de muniții cu dispersie, dat fiind că mai mulți aliați cheie NATO le-au interzis (61%).
Deloc surprinzător, Vladimir Putin, încă minte cu privire la originile invaziei sale în Ucraina în declarații publice precum diatriba sa de la forumul rus Clubul Internațional de Discuții Valdai.
Tema aparentă a forumului a fost „Multipolaritate corectă: Cum să asigurăm securitatea și dezvoltarea pentru toată lumea“. Pe când era acolo, Putin a susținut din nou, în mod voit eronat, că națiunile din Occident au început războiul în 2014; cu toate acestea, în realitate, trupele militare ruse au invadat estul Ucrainei și Crimeea, în luna februarie, îmbrăcate în uniforme fără niciun însemn, înainte ca un sistem de rachete rus să doboare un avion civil, care zbura deasupra Ucrainei în iulie, ucigând aproape 300 de oameni nevinovați.
Conform unui alt punct de vedere moscovit, Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, pentru a „extinde puterea Rusiei, a eradica statalitatea ucraineană și a destrăma NATO – obiective pe care le urmărește încă“, susțin analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington.
Noua sperietoare - racheta Burevestnik
Putin a profitat de această ocazie pentru a anunța că Rusia a efectuat un „test final de succes“ al noii sale rachete de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară și că lucrările la noua rachetă balistică intercontinentală Sarmat a Moscovei sunt „aproape finalizate“.
Potrivit BBC, racheta experimentală Burevestnik, „anunțată pentru prima dată în 2018, a fost salutată ca având o rază de acțiune potențial nelimitată“, deoarece se presupune că este „alimentată de un reactor nuclear și este capabilă să transporte un focos nuclear“.
„Rusia a efectuat anterior 13 teste [Burevestnik] cunoscute între 2017 și 2019, toate nu au avut succes“, a informat New York Times la începutul lunii octombrie, citând un raport al organizației nonprofit Nuclear Threat Initiative.Și Putin a amenințat că se va retrage din Tratatul de interzicere completă a testelor nucleare. Parlamentarii ruși au anunțat prompt că vor analiza acest lucru. Și nimic nu s-a întâmplat după aceea.
Suedia a afirmat că trimite Ucrainei aproximativ 200 de milioane de dolari
în ajutor militar, inclusiv muniție de artilerie. „Cu acest pachet de sprijin, Suedia întărește eforturile [eroice] ale Ucrainei de a relua teritoriul pierdut și de a-și recâștiga libertatea“, a scris vineri ministrul Apărării, Pål Jonson, pe rețelele de socializare. „Acest nou pachet include muniție de artilerie de 155 mm, piese de schimb și muniție pentru sistemele pe care le-am donat, cum ar fi CV 90 și echipamente de comunicație prin satelit“, a precizat Jonson.
De asemenea, Suedia se gândește să trimită Ucrainei unele dintre avioanele de luptă Saab JAS 39 Gripen. Cu toate acestea, „Sprijinul sub forma JAS 39 Gripen va fi condiționat de necesitatea ca Suedia să devină mai întâi membră a NATO“, a spus Jonson. Carevasăzică...
Americanii merg mai departe...
Pe de altă parte, Pentagonul a anunțat 1,5 miliarde de dolari, în noi contracte de producție de artilerie de 155 mm. Armata SUA știe că obiectivul este că trebuie să poată produce produce 80.000 de proiectile pe lună, până în al patrulea trimestru al anului fiscal 2025. Acest proces necesită o eventuală combinație de carcase, energie în vrac, propulsor, amorse și fuze; și alte componente.
NATO a desfășurat temporar avioane de supraveghere Airborne Warning and Control System (AWACS) la Šiauliai, Lituania, prima dintre cele două aeronave sosind pe 28 septembrie, pentru a efectua misiuni de monitorizare a activității militare ruse în apropierea granițelor Alianței.
Potrivit unui comunicat al NATO, Alianța și-a sporit prezența aeriană în zonele de est ale teritoriului blocului cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere și tancuri de realimentare în aer, ca răspuns la „războiul de agresiune“ al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne-a sporit atenția asupra mediului de securitate din regiunea Mării Baltice“, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave și rachete la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie de avertizare timpurie pentru [Alianță]“.
În urma loviturilor recente cu drone rusești...
...În apropierea teritoriului NATO, SUA au desfășurat alte patru avioane de luptă F-16 în România,
pentru a îmbunătăți misiunea de poliție aeriană a NATO. Din februarie 2022, AWACS NATO a efectuat sute de zboruri deasupra Europei de Est, pentru a monitoriza aeronavele rusești.
AWACS-ul suplimentar își va începe zborurile de recunoaștere deasupra teritoriului Alianței în perioada următoare, misiunea fiind programată să dureze „câteva săptămâni“.
Aeronava aparține unei flote de 14 avioane de supraveghere deținute de NATO, cu sediul în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 150 de militari se vor desfășura la Šiauliai, în sprijinul asigurării logistice a aeronavei și pentru mentenența sa.
Diferența dintre defensiva strategică a NATO la Marea Baltică și aceea existentă la Marea Neagră?
Pe valurile ultimei mări rușii joacă deja un cazacioc geopolitic, în timp ce în arealul baltic se simt înconjurați de state aliate puternice.
Recent,secretarul general al NATO Jens stoltenberg s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, pentru a discuta despre starea războiului și nevoile trupelor, a doua zi după ce Rusia a acuzat aliații occidentali ai Ucrainei că au ajutat la planificarea și desfășurarea atacului cu rachete de săptămâna trecută, asupra Cartierul general al Flotei Maritime din Marea Neagră, din Peninsula Crimeea, deja anexată.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost de acord să depună eforturi pentru ca membrii NATO să ajute la furnizarea de sisteme suplimentare de apărare aeriană, pentru a proteja centralele electrice și infrastructura energetică a Ucrainei, care au fost grav afectate de atacurile rusești iarna trecută.
Zelensky i-a amintit, de asemenea, secretarului general de atacurile persistente cu drone, rachete și artilerie care lovesc adesea zonele rezidențiale și au fost acuzate pentru cel puțin trei morți de civili în ultima zi.
„În fața unor atacuri atât de intense împotriva ucrainenilor, împotriva orașelor noastre, a porturilor noastre, care sunt cruciale pentru securitatea alimentară globală, avem nevoie de o intensitate corespunzătoare a presiunii asupra Rusiei și de o consolidare a apărării noastre aeriene“, a spus Zelenskyy.
Anunțata vizită la București a președintelui ucrainean va fi o bună ocazie pentru ca acesta să mulțumească public românilor pentru ajutorul constant, oferit Kievului, pentru a fi menținută statalitatea ucraineană.
Dintr-o perspectivă democratică europeană, încetarea războiului din Ucraina ar trebui să coinciă și cu acordarea drepturilor care li se cuvin vorbitorilor limbii lui Mihai Eminescu, trăitori pe actualul teritoriu ucrainean, care include și Bucovina de Nord și Bugeacul, ocupate samavolnic de trupele sovietice, în ultima conflagrației mondiale.
România și Ucraina, ca două state democrate europene au nevoie unul de altul, în egală măsură. Dar nu cu dublă măsură pentru minoritățile română și ucraineană. Orice divergență publică sau ascunsă nu face decât deliciul Moscovei, cunoscută adeptă a principiului divide et impera.
