SUA și Ucraina organizează exercițiul în Marea Neagră.
32 de țări, de pe șase continente și-au confirmat prezența: Albania, Australia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Egipt, Estonia, Franța, Georgia, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Maroc, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Senegal, Spania, Coreea de Sud, Suedia, Tunisia, Turcia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite.
Criticată, pe bună dreptate, că a acordat mai multă atenție temerilor statelor baltice - Estonia, Letonia și Lituania - de a nu fi victimele unei agresiuni răsăritene, Alianța Nord-Atlantică dovedește acum că are atenția și forțele necesare focalizate pe Marea Neagră.
Interesant este detaliul că Ali Cinar, un expert senior în politică externă, beneficiar al medaliei de onoare Ellis Island, în 2019, scria pe 26.06.2021, în TRTWORLD că la recentul Summit NATO << o altă evoluție importantă a fost confirmarea faptului că Ucraina și Georgia vor fi acceptate ca membri NATO, aducând SUA mai aproape de obiectivul său de a transforma Marea Neagră într-un „lac NATO”. Aceasta va extinde prezența NATO în regiunea Mării Negre pe uscat, pe mare și pe aer. Bineînțeles, acesta este un lucru care îngrijorează îndeaproape Rusia. Desigur, repercusiunile întâlnirii Biden-Putin după summit-ul NATO continuă, de asemenea; nu există soluții la principalele probleme și oricum nu erau așteptate. Președintele Biden a subliniat că vom vedea dacă vor exista rezultate în termen de un an.>>
Dar, apropo de întâlnirea președinților SUA și Federației Ruse și în România sunt unii sceptici - altfel bine informați - privind rezultatele acestei reuniuni, deși termenul indicat de Joe Biden este o perioadă de grație acordată omologului de la Kremlin, pentru a demonstra capacitatea de a se adapta unui cadru bilateral, care să fie marcat de dialog constant și să excludă surprizele strategice.
Pot fi surprize, în Marea Neagră, datorită determinării aliaților de a desfășura exercițiul SEA BREEZE 2021, conform calendarului anunțat și notificat adecvat și Moscovei?
1. Primul scenariu de derulare a exercițiului SEE BREEZE 2021 țíne de normalitate.
Exercițiul se va concentra pe mai multe modalități de a face față unei confruntări militare, inclusiv război amfibiu, război de manevră terestră, operațiuni de scufundări, operațiuni de interdicție maritimă, apărare aeriană, integrare operațiuni speciale, război antisubmarin și operațiuni de căutare și salvare.
Termenii de mai sus sunt comunicați de la Mons, în Belgia, unde funcționează Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate dislocate în Europa.
Niciuna dintre sintagmele enumerate nu constituie vreo surpriză pentru militarii ruși destinați defensivei statulului lor multinațional, în arealul geopolitic al Mării Negre.
NATO vrea descurajarea unei ipotetice agresiuni, nu pregătirea unei posibile invazii.
Aliații se antrenează contra unei posibile afluiri, pe amfibii, a unei forțe ocupante, nu pentru debarcarea pe teritoriul unui adversar cunoscut.
Sigur că, pornind de la realitățile existente acum pe litoralul nordic al Mării Negre se urmăresc modalități complementare de sprijinire a apărării litoralului ucrainean, atâta cât a mai rămas acesta, după invazia militară a peninsulei Crimeea, operațiune a forțelor speciale ruse reușită în mai puțin 24 de ore.
Din perspectiva Pentagonului, navele de război ale NATO operează în mod obișnuit în Marea Neagră, în conformitate cu legislația internațională, patrulând de obicei apele maritime timp de aproximativ două treimi din an.
Navele NATO participă, de asemenea, în mod regulat, atât la exercițiile Alianței, cât și la exercițiile naționale din Marea Neagră, pentru a spori interoperabilitatea, a demonstra prezența și a asigura aliații de angajamentul maritim față de apărarea colectivă.
În viziunea Moscovei, anul acesta exercițiul SEE BREEZE nu mai trebuia organizat.
Totuși, asemenea antrenamente militare multinaționale s-au derulat din 1997, confirmând - timp de 24 de ani - angajamentul ferm al NATO față de aliați și parteneri.
Iar aici nimic nu este de negociat.
Ocuparea manu militari a regiunii Crimeea, de către trupele rusești, în anul 2014, a determinat sporirea prezenței Alianței în Marea Neagră.
Iar asta se omite intenționat și în mod repetat de ministerul rus de externe.
NATO sprijină suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, extinzându-se la apele sale teritoriale.
Dar Alianța nu atacă statul care a diminuat teritoriul european administrat legal de la Kiev.
Alianța Nord-Atlantică nu recunoaște și nu va recunoaște anexarea ilegală și ilegitimă a Rusiei la Crimeea și denunță ocuparea temporară a acesteia.
Însă NATO nu pregătește, sub o formă sau alta, debarcarea de trupe aliate, bine antrenate, pe Taurida /Taurica /Hersonezul Tauric - adică „peninsula Taurizilor”, în latină: Taurica - cum numeau grecii peninsula devenită acum parte a Federației Ruse.
NATO continuă să funcționeze în apele internaționale, iar acțiunile alianțelor sunt întotdeauna de natură defensivă, proporționale în postură și în conformitate cu legile și convențiile internaționale.
Prin urmare, SEA BREEZE 2021 nu constituie niciun pericol la adresa integrității teritoriale a Federației Ruse, care deține porțiuni extinse din litoralul nordic al Mării Negre.
Evident că la Moscova deranjează enorm caracterul multinațional al desfășurării NATO, în cadrul acestui exercițiu multinațional.
Alianța Nord-Atlantică promovează constant transparența în toate exercițiile și activitățile sale reflectă angajamentul fundamental al aliaților față de principiile apărării colective, unității transatlantice și interoperabilității, pentru a menține pacea și a păstra securitatea.
2. Al doilea scenariu de derulare a exercițiului SEA BREEZE 2021 țíne de posibilitatea apariției unui incident militar provocat de partea rusă.
Asta fie prin coliziunea unei nave militare a Rusiei cu una a aliaților participanți la SEE BREEZE 2021, fie chiar prin recursul deja anunțat, deși puțin credibil, la transformarea unor nave militare ale NATO în ținte, cu focalizarea loviturilor pe zone care să nu genereze scufundarea acestor vase maritime și pe evitarea rănirii unor marinari aflați la bordul obiectivelor luate în colimator.
Procedura NATO, pentru asemenea situații, este:
I. Scoaterea din exercițiu a navelor și militarilor eventual afectați.
II. Continuarea antrenamentului multinațional cu celelalte componente.
III. Stabilirea unei căi de comunicare operativă, cu țara care a generat incidentul nedorit.
Și pentru că tot se plângea ministrul de externe Serghei Lavrov că NATO nu comunică cu oficialii de la ministerul rus al apărării - ceea ce este o nouă gogoriță a longevivului șef al diplomației ruse - se impune precizarea că din 25 iunie 2021, noul președinte al Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice este amiralul Rob Bauer, în vârstă de 59 de ani.
Anterior, din 2005 până în 2007, Bauer a comandat fregata de apărare și comandă aeriană HNLMS De Ruyter.
Apoi a participat la o desfășurare în Marea Mediterană, cu grupul maritim permanent NATO 2, ca parte a Forței de răspuns a NATO - Operațiunea Active Endeavour.
La finalul anului 2006, Bauer a fost detașat în Bahrain, în calitate de comandant adjunct al Task Force 150 - Operațiunea Enduring Freedom.
În 2010 și 2011, a deținut comanda Landing Platform Dock HNLMS Johan de Witt.
În calitate de Director al Planurilor (2012-2015), Bauer a fost responsabil pentru direcționarea strategiilor legate de viitorul apărării, politica operațională și inovație, precum și pentru organizarea și structura forțelor armate în ansamblu, inclusiv crearea noului comandament cibernetic al apărării.
În calitate de vice-șef al apărării (2015-2017), Bauer a supravegheat trecerea către o cooperare mai flexibilă și durabilă cu companiile și organizațiile private.
În calitate de șef al apărării (2017-2021), a comandat Forțele Armate Olandeze în primii patru ani de investiții substanțiale, după o perioadă de decenii de reduceri.
Transformarea organizației militare a necesitat determinare, previziune strategică și capacitatea de a reconstrui încrederea în și printre Forțele Armate.
Ei bine, în discursul său inaugural adresat Comitetului Militar, amiralul Bauer a susținut că: „trebuie să asigurăm capacitatea de reacție, disponibilitatea și întărirea NATO. Nu numai pentru cele 30 de țări ale Alianței, ci mai ales pentru cei 3,2 milioane de bărbați și femei în uniformă care o servesc ”.
Mesaj fără echivoc: Alianța are 3,2 milioane de militari activi.
Federația Rusă are doar 1.014.000 purtători de uniforme militare.
Un raport de forțe care invită la o diplomație constructivă.
Amiralul Bauer este cunoscut pentru sfaturile sale oneste și constructive.
Stilul său de conducere este transparent, la obiect și orientat spre rezultate, cu o comunicare clară și o delegare solidă a sarcinilor și responsabilităților.
Opinia lui Bauer este că NATO trebuie să-și arate unitatea, capacitatea și disponibilitatea de a descuraja și apăra.
În ceea ce îl privește, acesta este singurul mod de a menține oamenii în siguranță, în special în actualul climat de schimbări de putere politică și amenințări de securitate, din ce în ce mai complexe.
Relațiile transatlantice trebuie întărite, în timp ce responsabilitatea europeană în cadrul NATO trebuie consolidată.
Bauer are convingerea că „trăim într-un moment în care alianțele fac diferența între succes și eșec. Între conflict și stabilitate. Alianțele sunt legate de încredere și compromis. Ia și oferă. Recunoașterea punctelor forte și acceptarea punctelor slabe ale celuilalt. Și mai presus de toate, contează credința fundamentală că împreună suntem mai puternici, decât suntem singuri. ”
Amiralul Bauer știe foarte bine: cel mai bun lider este acela care este în primul rând un bun ascultător.
Din acest punct de vedere, în ipoteza nedorită, dar posibilă, a concretizării celui de-al doilea scenariu, parțial previzibil, de derulare a execițiului SEE BREEZE 2021, amiralul Rob Bauer are experiența detensionării rapide a situației apărute ca urmare a executării, de către adversar, în Marea Neagră, a unor ordine evident clasificate, cu efecte ce nu pot rămâne fără o reacție lucidă, la nivelul Comitetului Militar al NATO.
3. Al treilea scenariu de derulare a exercițiului SEA BREEZE 2021 ține de ipotetica înverșunare a unor personaje de la Moscova, de a da o lecție majoră acelora care nu au ținut cont de sugestia publică ca acele 32 de state participante la acest amplu antrenament complex maritim să renunțe la intenția lor de a fi laolaltă în Marea Neagră.
Concretizarea amenințării isterice, a unui amiral rus de la Sevastopol, de a transforma în ținte mari navele militare aliate ar fi o greșeală strategică uriașă.
Repercursiunile ar putea fi teoretic comparate cu urmările atacului nipon asupra navelor militare americane aflate la Pearl Harbor, pe 7 decembrie 1941.
Ar fi clar, pentru toată lumea, că ordinul nu ar fi putut fi dat, într-o asemenea ipoteză, decât de la Kremlin.
Dar Putin are nevoie de voturi multe, pentru partidul său, Rusia Unită, la alegerile parlamentare din septembrie.
Un conflict militar declanșat, din ordinul său, în Marea Neagră, ar genera reacții diferite în societatea rusă și cel mai probabil alegerile ar fi amânate sine die.
Generalul american Ben Hodges, acum în rezervă, atenționa pe cei interesați că Rusia recurge la războiul hibrid pentru a forța NATO la o competiție asimetrică, pentru a evita cele mai mari puncte forte ale Alianței.
NATO trebuie să fie acum pe frontul deținerii aliniamentului împotriva forțelor antidemocratice, preluând inițiativa, stabilind influența sa și protejând interesele strategice ale aliaților, mai crede Hodges.
Pe plan strict imagologic, SEA BREEZE 2021 va demonstra că NATO a preluat inițiativa în Marea Neagră.
Este timpul ca la Moscova să se accepte realitatea că numai cooperarea poate înlătura adversitatea de sorginte imperială.
Ar mai fi util ca purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, să îl informeze pe Serghei Lavrov, că generalul Valery Vasilyevich Gerasimov, șeful de Stat Major al Forțelor Armate Ruse are la dispoziție două telefoane directe, pentru a sta de vorbă cu oficiali ai NATO, unul care îl pune în legătură imediată cu Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul american, cu patru stele, Tod Daniel Wolters, iar celălalt care îi asigură conexiunea cu amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO.
Să sperăm că valul de caniculă care a ajuns în Rusia, cu temperaturi ridicate la 45 de grade Celsius, nu va genera stări de disconfort la cei care ar putea da ordine regretabile, ireparabile, pe timpul derulării, de către 32 de state aliate și partenere, a exercițiului SEA BREEZE 2021, în Marea Neagră.
____________________________
Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.
____________________________
