În București, spre exemplu, rata de infectare a crescut de la 4,75 la mia de locuitori (în urmă cu o săptămână) la 9,64 (azi).
Înainte de toate, puțină recapitulare.
În august 2020, România își timitea acasă toți elevii dacă în respectivul oraș se depășea pragul de trei persoane depistate pozitiv la mia de locuitori în ultimele 14 zile. Elevii din clasele V – XII (dar nu anii terminali) treceau în online la un prag situat între 1 şi 3 persoane detectate pozitiv cu noul coronavirus la mia de locuitori.
În februarie 2021, pragurile erau ridicate, dar nu foarte mult. Peste pragul de 3 la mie intrau în online elevii claselor V- XII. După pragul de 6 la mie nu mai mergea nimeni la școală. Tocmai încheiam primele două luni ale campaniei de vaccinare.
Detalii AICI
În martie 2021, apărea Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie. Atunci, Newsweek a scris că doar România menține un prag atât de ridicat al infecțiilor la care elevii mai merg la școală. România se confrunta cu cel de-al treila val al pandemiei și cu medii de 5.000 de cazuri pe zi. Valul trei al pandemiei a fost domolit doar după acordarea unei vacanțe prelungită la o lună (2 aprilie – 4 mai).
Citește și: Școli deschise în România la 6 la mie COVID. Germania închide școli la 2/mie, Italia - la 2,5/mie
Ministerul Educației a vrut să trateze valul 4 al pandemiei (cu școli larg deschise), dar i-a scăpat câteva amănunte esențiale.
A desființat, săptămâna trecută, pragul de la 6 infecții la mia de locuitori de la care școlile treceau în online.
Anunțul a fost făcut de la o zi la alta.
Nici Ministerul Educației, nici cel al Sănătății nu au prezentat vreun argument științific pentru anularea pragului de 6 la mie.
„Grupul de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României” este cel care a decis ca elevii și profesorii să meargă, în continuare la școală, chiar dacă rata de infectare depășește 6 la mie. Din acest Grup fac parte medici și oameni politici. Este condus de Raed Arafat, căruia Newsweek România i-a cerut să prezintă argumentele științifice pe baza cărora a luat decizia de eliminare a pragului. Arafat a ignorat mesajul.
Cel mai probabil, Grupul mai sus amintit a girat din pix o decizie politică fără să fi existat o analiză la bază.
Citește și: Cine este în Grupul care a decis deschiderea școlilor și după rata de 6 la mie. Arafat e președinte
Ministerul Educației a dat, ulterior, Ordinul (vezi AICI) care cadrează funcținarea școlilor. Dar decizia de suspendare a cursurilor va fi luată de fiecare școală în parte. Elevii pot veni la școală chiar dacă localitatea e în carantină. Părinții au acuzat că pentru a reveni mai repede la școală după detectarea unui caz de coronavirus, trebuie să plătească testul anti-COVID din buzunar.
Să nu uităm. Cursurile în România se desfășoară cu 15% elevi și 30% părinți vaccinați. Procente de două-trei ori mai mici decât în statele UE.
Profesorii sunt vaccinați în proporție de 60%, față de 90% în Italia spre exemplu. În condițiile în care varianta Delta este mult mai contagioasă la copii. Recordul absolut al infectărilor a fost spulberat în 2 octombrie cu peste 12.000 de cazuri. În vârful pandemiei cifra va fi dublă (peste 20.000 infectări zilnice). În București ne îndreptăm spre 10 infectări la mia de locuitori. Detalii AICI
Numărul mic de vaccinați, cifrele record de infectări, lipsa unor analize științifice care să arate când școala față în față nu mai e sigură, toate acestea, expun copiii și profesorii la un risc mare de infectare. În aceste condiții argumentul „școlile trebuie să fie ultimele care se închid” sună mai degrabă cinic.
