Că presa funcționează pe post de transmițător, nu de emițător. E un principiu esențial, dar pe care-l uităm adesea în epoca pe care o trăim.O epocă frământată și paradoxală, în care, pe măsură ce viteza informațiilor crește, iar cantitatea lor ne copleșește, suntem tot mai vulnerabili la dezinformare și la manipulare. Cu atât mai mult într-o țară ca România de astăzi.
Cum reușim să discernem o știre adevărată de „fake news“ mi se pare marea provocare a prezentului. O provocare și pentru jurnaliști, nu doar pentru cititori. Pentru că ne obligă, după ce ne-am jucat de-a vedetele, de-a „entertainment“-ul și de-a rețelele sociale, să ne întoarcem la valorile tradiționale ale profesiei noastre.
Altfel zis, mai puțină improvizație și mai multă documentare. O documentare minuțioasă, făcută pe teren, nu pe Google. Știu, e muncă grea. O muncă în care trebuie să pornești fără prejudecăți și fără speranța că a doua zi vei putea schimba ceva.
Apoi, să scriem pe bază de probe, nu de păreri. Să prezentăm faptele așa cum sunt. Cu gândul că trebuie să aflăm adevărul, nu să servim unui interes anume.
Să privim cu atenție și fără patimă lumea din jurul nostru. Și să o dezvăluim așa cum e. Bob Woodward, unul dintre reporterii care au investigat celebra afacere Watergate, avea o vorbă plină de tâlc: „Președintele Nixon a spus odată că problema cu jurnaliștii e că se uită în oglindă în loc să se uite pe fereastră. Cu siguranță, acesta e singurul lucru spus de Nixon cu care suntem de acord“.
Să ne uităm pe fereastră, nu în oglindă! Acesta e crezul echipei care s-a înhămat la întreprinderea curajoasă de a le oferi românilor o publicație serioasă și de calitate cum e Newsweek.
