Titlul cărții sale, ROMANIAN SAFE PACK este inspirat de inițiativa „Minority safepack -un milion de semnături pentru diversitatea în Europa" fiind raportat în acest volum la istoria românilor din Transilvania, unde aceștia au fost considerați „o națiune tolerată", ajungând până în zilele noastre, când se pare că practic, acolo, în inima Transilvaniei, „românii nu mai au niciun drept".
Idealul pentru care pledează autorul este de o generozitate dezarmantă: „românii să aibă drepturi egale cu celelalte etnii, oriunde trăiesc aceștia, atât în România, cât și în afara'' statului român.
Meritul Uniunii Europene - apreciază Nicușor Moise - este că a înțeles că această inițiativă - Minority safepack - este un demers ce vizează în mod cu totul special interesul Ungariei în relația cu minoritatea maghiară din România și stimulează separatismul etnic în Europa.
Foto: Copertă ROMANIAN MINORITY SAFE PACK de Nicușor Moise
Numai că sondajele recente arată că partidul TISZA, a lui Péter Magyar depășește partidul FIDESZ al lui Orbán, lucru care nu s-a întâmplat în aproape două decenii. Sondajul efectuat în perioada 9-15 octombrie cu 1.000 de respondenți arată, pentru al doilea sondaj consecutiv, că TISZA a depășit partidul premierului Viktor Orbán.
Magyar l-a criticat pe Orbán, pentru că a prezidat o „criză morală și economică”.
Între timp, Orbán a acuzat Uniunea Europeană cum că ar complota pentru a instala un regim marionetă în Ungaria.
Alegerile naționale sunt programate în Ungaria, pentru 2026, TISZA câștigând noi simpatizanți.
Dar Budapesta mai speră la o minune teritorială și în urma unei implozii... controlate a statului ucrainean.
Sigur că, din perspectivă istorică, așa cum scrie Nicușor Moise în cartea sa, se poate vorbi de numeroase patimi ale românilor din România, dar și ale românilor din Ungaria în decursul timpului, de când există dovezi scrise și până azi, dar spiritul comunității democratice europene îndeamnă la toleranță și conviețuire reciproce.
Cartea ar merita să fie citită de candidații la alegerile prezidențiale și pentru că pledează pentru necesara corecție, respectiv să fie îndepărtate „erorile voite (sau nu, prin neștiință sau rea intenție), iar în cartierul 5 - Transilvania, din actuala Stemă a României, să fie inclus simbolul populației majoritare românești - cei doi lei, care odinioară fuseseră stema Daciei, iar profesorul universitar emerit dr. ist. Ioan Silviu Nistor îi atribuia Transilvaniei, inima vechii Dacii."
Citatul de mai sus face parte din Scrisoarea Deschisă - menționată de autorul cărții - adresată Președintelui României, tuturor autorităților Statului Român, Partidelor politice, Academiei Române, Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta" și ministerelor de resort, Avocatului Poporului, fără a primi un răspuns adecvat unei semnalări de interes național, în cadrul concertului democratic european.
Probabil că, în condițiile de azi, ca un prim pas dezirabil, grupul de europarlamentari români l-ar putea contacta pe Nicușor Moise, pentru a genera o inițiativă menită a încuraja autoritățile dâmbovițene să îndrepte eroarea semnalată pe stema țării.
Dincolo de prejudecăți pasagere, generate de o ignoranță istorică devenită proverbială și de o necunoaștere crasă a heraldicii naționale se poate face un pas de repunere în drepturi imagologice a leilor Transilvaniei - în veci pământ românesc.
Veghea viitorului președinte al României la menținerea speranței de mai bine, a națiunii noastre poate fi probată și de un asemenea gest reparatoriu - restitutio in integrum.
