Să circuli pe drumurile naționale din România a devenit un act de curaj nebunesc. E ca și cum ai merge pe un câmp minat din Afganistan.
Zi de zi adunăm morții de pe șosele, apoi ne uităm cum se circulă masiv pe contrasens pe autostradă.
Un drum așa zis european, DN 2/E85, care face legătura între sudul țării și Moldova, e denumit „drumul morții” și pare că e ceva, așa, inevitabil. Ne-am și obișnuit cu denumirea asta sinistră. O folosim usual.
Aproape că nici nu mai căutăm responsabili și soluții. Încercăm doar să ne ferim.
Franța s-a confruntat, cu ani în urmă, cu o creștere foarte mare a numărului victimelor accidentelor rutiere. Siguranța rutieră a fost decretată prioritate națională, iar prima și cea care s-a dovedit cea mai eficientă măsură, a fost înăsprirea Codului Rutier. Pentru că la ei erau și autostrăzi și drumuri cu adevărat europene.
Pe lângă majorarea amenzilor, perioadele de suspendare a dreptului de a conduce au fost crescute până la trei ani. Iar rezultatele nu au întârziat să se vadă.
La noi, punctul de amendă e plafonat la 145 de lei de vreo 3 ani, indiferent de cine a fost la guvernare, și e calculat în funcție de salariul minim. De parcă viața unui om ar putea fi echivalată în salarii minime.
În România, perioada maximă de suspendare a permisul este de trei luni și, orocum, există pozibilitatea reducerii la o lună dacă dai un examen teoretic tip grilă.
Și continuăm să fie pe primul loc în UE în privința numărului de persoane decedate și rănite în urma accidentelor de circulație, raportate la un milion de locuitori.
Acum haideți să vedem ce s-a întâmplat în Parlamentul României, în ultimii ani, cu Codul Rutier.
În 2018, deputatul PNL, Florin Roman, a introdus o propunere de modificare a Codului Rutier conform căreia „maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-1.000 de metri înainte pe sensul de mers”.
Pe lângă faptul că maşinile de poliţie trebuie să fie inscripţionate cu însemnele Poliţiei Române, potrivit unei completări aduse amendamentului, acestea trebuie să fie poziţionate vizibil. Comisiile parlalmentare au decis atunci că dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de 10 metri de maşina de poliţie.
În plenul Camerei Deputaților, proiectul a primit 226 de voturi „pentru”, 26 de voturi „contra” și cinci abțineri. Au votat „pentru”, parlamentari de la PNL, PSD, ALDE, UDMR, PMP și minorități. Voturile împotrivă au fost, aproape toate, de la USR. Într-un final, legea a fost trimisă de președinte la CCR, iar acolo s-a decis că este neconstituțională.
În 2019, Deputatul ALDE Ștefan-Alexandru Băișanu, parlamentar de Suceava, a depus la Senat o inițiativă legislativă prin care șoferii pot alege perioada de suspendare a permisului auto, potrivit faptei contravenționale pe care a săvârșit-o, într-un interval de un an de la data contravenției. Băișanu era nervos pentru că, în 2017, a fost prins că circula cu 142 km/h deși avea permisul suspendat și s-a ales cu un dosar penal.
Desigur, propunerea lui a fost o prostie atât de mare, încât doar un deputat de la AUR o putea pune din nou pe tapet anul acesta.
Tot un deputat de la Suceava, dar de la AUR cum spuneam, a reluat tema și a inițiat un proiect de hotărâre care le-ar da dreptul șoferilor, amatori și profesioniști, cărora li se suspendă permisul de conducere să-și aleagă singuri perioada în care se aplică pedeapsa, într-un interval de un an. Deputatul Dorel-Gheorghe Acatrinei, șeful AUR Suceava, este fost șofer de basculantă.
În timp ce Poliția vine cu propuneri de înăsprire a Codului Rutier, vajnicii noștri șoferi din Parlament, vor să se răzbune pentru că au rămas fără permis. N-au nicio urmă de regret, nicio remușcare atunci când văd masacrul de pe șosele.
Guvernele, de orice culoare, nu vor să devină nepopulare introducând noi sancțiuni, preferând să fie, alături de parlamentari, spectatori plătiți, și din banii familiilor distruse, la masacrul de pe șoselele țării. Nici vorbă să le treacă prin cap că au niște vieți pe conștiință.
Între timp, bizonii profită de lejeritatea Codului Rutier. Le spun polițiștilor în față că, la banii lor, nu-i nicio problemă să plătească o amendă. Asta chiar dacă n-o plătesc vreodată. Apoi pleacă în slalom pe contrasens.
Codul Penal e deja franjuri după atacurile PSD-ALDE din vrema lui Dragnea, așa că autoritatea statului în zona asta e ca și cum n-ar fi.
Să nu uităm că siguranța rutieră din România este gestionată de Ministerul Transporturilor care, în afară de autostrăzi desenate, nu are nicio inițiativă notabilă pentru reducerea numărului de accidente.
P.S.
Între timp s-au ciocnit și două trenuri de marfă.
