Câteva state europene au anunțat că, în luna mai, elevii vor începe cursurile. În aproape toate cazurile este vorba de preșcolari, pe baza argumentului că la această vârstă fragedă pericolul de infectare cu COVID este mai mic.
Se preconizează să înceapă orele și elevii care susțin examene de final de an (la noi ar fi clasa a VIII-a și a XII-a). Pentru restul elevilor perspectivele sunt foarte vagi.
În toată Europa, deschiderea școlilor este privită cu teamă și mari rezerve. (Detalii AICI.)
În ultimele zile și în România a început o discuție efervescentă despre perspectivele reluării anului școlar în curs. Trecând în revistă în ce condiții o vor face Germania, Franța, Olanda sau Norvegia, am avut o revelație. Mai degrabă putem spune ce nu putem face, decât ceea ce putem face, în legătură cu deschiderea anului școlar.
Ce măsuri iau statele din Vest pentru deschiderea școlilor și de ce nu se pot aplica în România.
1. Cursuri cu doar jumătate dintre elevii unei clase (maxim 15). Logistic este aproape imposibil de aplicat în România. La oraș se învață deja în ture, iar amenjarea unor alte săli de clasă în alte locații este o măsură greu de acceptat de elevi, profesori sau părinți. Și la sate a apărut supraaglomerarea, după ce în ultimii ani numeroase școli s-au comasat. În 2018, s-au ăîchis peste 250 de școli. (Detalii AICI)
Două compromisuri s-ar putea face. Școala să înceapă doar cu elevii care urmează să dea bacalaureatul și Evaluarea Națională. Sau, școala să se concentreze doar pe materiile de bază.
2. Măsuri drastice de igienă. Am scris de nenumărate ori la Newsweek despre promisiunile în cascadă ale miniștrilor PSD ai Educației Ecaterina Andronescu sau Liviu Pop, de a rezolva problema miilor de școli de la sat care nu au apă curentă. În 7 ani de guvernare, PSD a pierdut numărul școlilor care nu au toalete în incinta clădirii. Detalii AICI.
3. O propunere întâlnită în Occident este ca elevii care nu sunt în ani terminali să meargă la școală doar online și să nu se mai prezinte la cursuri până în septembrie. O măsură în esență bună, dar, în România, aproape un million de elevi nu au acces fie la Internet, fie la computer (Detalii AICI).
Am scris că, printr-un program guvernamental care datează din 2004, doar 4.500 de copii au fost ajutați să își achiziționeze un computer. (Detalii AICI). Germania se teme că școala online adâncește inechitatea socială în materie de educație. Ce să mai spunem la noi unde clivajul economic este uriaș.
4. Olanda și-a propus să aducă elevii la școală vara. În România, nici măcar la oraș nu toate clădirile sunt dotate cu aer condiționat și nu pot asigura desfășurarea cursurilor când afară sunt 40 de grade. La sate, unde s-a rebilitat un procent mic din școlile promise prin PNDL-ul lui Dragnea situația este dramatică (Detalii AICI).
5. Într-o țară precum Danemarca, 25% dintre părinți nu vor să își trimită copiii la școală de teama infecțiilor cu COVID 19. Ne putem imagina care este procentul în România în contextul în care suntem la ani lumină de Danemarca.
6. Cehia propune ca elevii care susțin examene scrise să nu ocupe toate băncile. Să fie vorba de 5-10 elevi într-o clasă. Ar putea fi o soluție și pentru România dar asta ar însemna ca examenul de Evaluare și Bacalaureat să se întindă pe mai multe săptămâni. Au elevii și profesorii tăria fizică și psihică de a rezista unui asemenea maraton?
Ce se întrevede pentru România
În toate statele Europei, părinții și profesorii dar și oamenii de știință se tem că deschiderea școlilor va duce la o infectare a copiilor cu COVID 19.
Școlile nu se pot deschide o dată cu ridicarea stării de urgență. E nevoie de o perioadă de câteva săptămâni pentru a vedea evoluția pandemiei după ce viața va fi mai permisivă (ridicare restricțiilor de circulație). Nu poți face experimente pe copii. Aș spune că înainte de 15 iunie, guvernul nu va risca să trimtă copiii la școală. Abia într-o lună poți aprecia evoluția COVID în regim de relaxare socială.
Copiii nu pot fi trimiși direct în examene după o întrerupere de minim 3 luni. Dar peste o lună începe vara. Calendaristic, nu mai poți face cursuri, iar motivele le-am enumerat mai sus.
Școala online este o himeră pentru că o treime dintre copii nu au acces la cursuri nefiind pregătiți logistic. Ar fi inacceptabil ca două milioane de elevi să aibă mediile încheiate și un million nu.
Fără să am pretenția de a fi altceva decît un observator a ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ, aș spune că școala nu se va mai relua, în format fizic, pentru elevii care nu au de susținut examene la final de an. Toate scenariile Ministerului Educației pentru încheierea anului ar trebui să înceapă de aici. Dacă nu va fi așa, guvernul își asumă un mare risc.
