Procurorul general Alex Florenţa, nemulţumit de o procedură ce are ca efect achitarea unor inculpaţi. Şeful procurorilor din România a criticat noua prevedere legală, de achitarea a evazioniştilor care plătesc prejudiciul.
El spune că plafonul de un milion de euro, până la care poţi să faci evaziune şi să foloseşti această utilitate juridică, este puţin cam prea ridicat.
Procurorul general Alex Florenţa, nemulţumit de o procedură ce are ca efect achitarea unor inculpaţi
"Cred că limita de un milion de euro este prea ridicată, cel puțin pentru nivelul actual al României", a declarat Florenţa.
"De asemenea", a detaliat magistratul, "cred că anumite beneficii de acest tip, în sensul achitării prejudiciului, cu o anumită sancțiune suplimentară, ar trebui la rândul lor defalcate, în funcție de momentul în care intervine această manifestare de voință, pe parcursul urmăririi penale".
Citeşte şi: Ce crede fostul șef al SRI despre denunțarea evazioniștilor. Statul vrea să producă bani
"Dacă, să spunem, inculpatul apelează la acest beneficiu și înțelege să achite prejudiciul, în cursul urmăririi penale, evitând astfel cheltuielile de judecată inerente unui proces care se lungește, această penalizare să fie într-un procent, să spunem, de 20% - 25%", susţine Alex Florenţa.
"Dacă se trece la pasul următor", mai spune Florenţa, conform TVRInfo, "şi decide să se judece și, în cursul primei instanțe, în funcție de probatoriul administrat, decide să apeleze la acest beneficiu, procentul să fie mai mare – pentru că ai generat deja niște cheltuieli judiciare suplimentare – să spunem, un 50%".
Citeşte şi: Ce poți primi dacă raportezi evaziunea fiscală? Încercare disperată a statului de a fi în legalitate
"Iar dacă decizi până la urmă să mergi până la finalitatea procesului și doar înainte de o hotărâre definitivă de condamnare înțelegi să apelezi la un astfel de procedeu, sancțiunea să fie și mai mare, să fie de 100%, achitat suplimentar, față de prejudiciul inițial", crede procurorul general că ar fi corect să stipuleze legea.
"Ca procedeu legislativ nu este o noutate, el există la nivelul multor legislații din Vestul Europei și are menirea în cele din urmă de a sprijini într-o formă sau alta o achitare voluntară, din partea inculpatului, și de a scurta termenele procedurale, în cazul în care se merge mai departe, într-un demers penal", a conchis magistratul.
