Câteva cazuri sonore care au fost îndelung dezbătute în spațiul public au fost ale magistraților Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat la închisoare pe omul de afaceri Dan Voiculescu, Cristi Danileț, unul dintre cei mai vocali judecători care au criticat modificările legislative toxice făcute începând cu ianuarie 2017, odată cu emiterea OUG 13, Bogdan-Ciprian Pîrlog, procurorul care s-a autosesizat din oficiu și a deschis dosarul „10 august“.
Cazul Kövesi: acuzații nesusținute
Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, revocată din funcție în iulie 2018, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale a României, a devenit, în ultimii ani, una dintre țintele principale ale Inspecției Judiciare.
Mai multe cercetări disciplinare au fost deschise pe numele celei care, în octombrie anul acesta, a fost desemnată procuror-șef european. Kövesi a reușit, până acum, să demonstreze că acuzațiile care îi erau aduse de inspectorii judiciari erau nefondate.
În iunie 2019, de exemplu, Secția pentru procurori din cadrul CSM respingea cea de-a treia acțiune disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva fostei șefe a parchetului anticorupție.
Cercetarea fusese demarată după ce Laura Codruța Kövesi ar fi inserat într-un comunicat de presă, din august 2018, mai multe pasaje din înregistrările unor discuții care ar fi fost purtate în sediul DNA Ploiești.
Aceste înregistrări ar fi reprezentat probe într-un dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție. Inspecția Judiciară a considerat că Kövesi se face vinovată de „nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter“.
În martie 2019, alte două cercetări disciplinare ale Inspecției Judiciare făcute pe numele lui Kövesi, în baza cărora se cerea sancționarea acesteia, au fost infirmate de completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Într-una din cauze fosta șefă a DNA era acuzată că și-a trimis o fostă consilieră de la DNA, care era judecător, să facă un control la două structuri teritoriale ale Direcției, iar în cealaltă cauză se solicita sancționarea lui Kövesi pentru faptul că a refuzat să se prezinte la audieri în comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009.
Camelia Bogdan, exclusă din magistratură
Judecătoarea Camelia Bogdan a reușit să se pună rău cu „Sistemul“ după ce, în august 2014, l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pe omul de afaceri Dan Voiculescu, patronul spiritual al trustului de presă Intact. Prin hotărârea pe care a dat-o, Bogdan a dispus și recuperarea de la Voiculescu a 60 de milioane de euro, reprezentând prejudiciul adus statului în dosarul „ICA“.
Dan Voiculescu a ieșit condiționat de după gratii, după nici trei ani de închisoare, iar cea mai mare parte a prejudiciului nu a fost recuperat de la el. În schimb, Camelia Bogdan a fost hărțuită, în ultimii ani, de Secția pentru judecători din cadrul CSM.
În 2017, judecătoarea a fost exclusă, pentru prima oară, din magistratură și după aproape un an, în baza unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceata a reușit să câștige procesul cu CSM și s-a întors în sistemul de justiție.
La câteva luni, însă, în aprilie 2018, aceeași Secție pentru judecători din cadrul CSM a exclus-o, pentru a doua oară, din magistratură pe Camelia Bogdan. Și de data aceasta, judecătoarea a atacat la Curtea Supremă decizia, însă procedul este, deocamdată, suspendat.
„Procesul meu a fost suspendat de către Înalta Curte,
deferindu-se pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o întrebare preliminară referitoare la imixtiunea CCR în activitatea Curții Supreme. Nu am primit nicio comunicare despre stadiul procedurii de la CJUE“, a declarat Camelia Bogdan, într-un interviu oferit recent revistei Newsweek România.
Danileț, vânat pentru postări pe Facebook
Cristi Danileț, judecător în cadrul Tribunalului Cluj și unul dintre magistrații care au protestat față de modificarea legilor justiției și a legislației penale, ducând acest demers până la nivelul liderilor de la Bruxelles, s-a ales cu nu mai puțin de patru cercetări disciplinare.
Toate s-au deschis ca urmare a autosesizării Inspecției Judiciare fie în baza unor postări de pe Facebook ale lui Danileț, fie în urma unor interviuri date de acesta presei. Judecătorul a fost chiar găsit vinovat de CSM pentru o parte din acuzațiile care i-au fost aduse de inspectorii judiciari, fiind ulterior sancționat.
PEDEAPSĂ Magistrații Laura Codruța Kövesi, Camelia Bogdan (sus), Cristi Danileț (prima de jos) și Bogdan-Ciprian Pîrlog (al doilea de jos) au ajuns în atenția Inspecției Judiciare după ce au deranjat diverse persoane influente.
Într-un interviu oferit pentru Newsweek România de Danileț, în septembrie 2019, judecătorul explica cum s-a ajuns să fie sancționat de CSM: „La sfârșitul anului trecut, ministrul Tudorel Toader a spus că magistrații se fac vinovați de faptul că îi arestează pe unii inculpați care apoi nu sunt condamnați“.
Referitor la acest subiect, judecătorul a scris, pe pagina sa de Facebook, o postare în care a spus că „dacă un student ar fi spus așa ceva la facultatea de Drept, ar fi picat examenul de Procedură penală, ceea ce e real: după cum nu orice persoană cercetată în stare de libertate va fi achitată, tot astfel nu orice persoană arestată sfârșește prin a fi condamnată, căci motivele arestării sunt diferite de cele ale condamnării“.
Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară a lui Danileț, nu a constatat nicio abatere disciplinară, însă a trimis cazul la CSM susținând că magistratul ar fi încălcat Codul deontologic. Ulterior, CSM a susținut acuzațiile Inspecției și l-a sancționat pe Danileț.
Pîrlog a incomodat cu „10 august“
Bogdan-Ciprian Pîrlog, prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București și magistratul care s-a autosesizat din oficiu și a deschis dosarul „10 august“, a ajuns, în 6 septembrie 2019, la judecata CSM. Inspecția Judiciară l-a acuzat pe Pîrlog de „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției“.
Concret, inspectorii judiciari invocă un comunicat de presă transmis, în data de 30 martie 2019, de către Asociația Inițiativa pentru Justiție, condusă de Ciprian Pîrlog, în care erau relatate unele declarații făcute de procuror în cadrul unei întâlniri oficiale cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul unei dezbateri pe teme de justiție organizate la Cotroceni.
Pîrlog critica, atunci, înființarea Secției „pentru a asigura impunitatea magistraților corupți, agreați de putere, cu riscul refacerii rețelelor de corupție din anii ‘90 și din prima partea a anilor 2000 și pentru a acționa ca un organ represiv, care să poată fi folosit împotriva magistraților incomozi“.
Pîrlog a deranjat și CSM, în special pe președinta Lia Savonea, după ce, la 1 octombrie 2019, a depus la Parchetul General o plângere penală în care o acuza pe aceasta de uzurparea funcției și de abuz în serviciu.
