Curtea Constituţională a României a admis, pe 7 noiembrie, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.
Decizia CCR, luată cu majoritate de voturi, ar fi trebuit să îl ajute pe liderul PSD Liviu Dragnea, al cărui apel la dosarul angajărilor fictive din Teleorman, în care a fost condamnat în primă instanță la 3,6 ani de închisoare cu executare, se judecă la instanța supremă.
Judecătorii constituționali au decis, astfel, că tragerea la sorți a acestor complete nu a fost realizată conform legii privind organizarea judiciară și a impus realizarea „de îndată” a unei noi trageri la sorți, acțiune care ar fi trebuit să ducă la tărăganrea procesului.
Mai mult, avocații lui Liviu Dragnea au invocat faptul că decizia CCR ar putea acționa și retroactiv, deoarece judecătorii constituționali au susținut că modalitatea de tragere la sorți ar fi fost aplicată greșit din 2014, ceea ce ar permite celor condamnați în ultimii patru ani să ceară revizuirea sentințelor.
CSM trebuie să caute soluții
Curtea Constituțională a publicat joi motivarea acestei decizii, prin care susține că obligaţia de a identifica soluţiile, la nivel de principiu, cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare revine Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cu privire la viitoarele componenţe ale completurilor în materie penală, CCR precizează că acestea trebuie realizate dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective. „... Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor. Aceasta trebuie realizată, în privinţa completurilor din materie penală, dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective, întrucât legea nu face nici o distincţie în acest sens. (...) Totodată, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială cu privire la independenţa/ imparţialitatea obiectivă a acestor completuri şi pentru a nu se afecta imaginea şi credibilitatea Instanţei supreme, organizarea tragerii la sorţi trebuie să fie, în integralitatea sa, neutră, publică, transparentă, astfel încât să fie prevenite şi înlăturate orice suspiciuni care vizează corecta desfăşurare a procedurii", precizează CCR în motivare.
Citește și Turcan: Judecătoarea CCR care l-a ajutat pe Dragnea, candidat PSD la europarlamentare
Au trecut 10 zile. E prea târziu
Doi judecători constituționali, Mircea Minea și Livia Stanciu, nu au fost de acord cu argumentele pe baza cărora s-a luat această decizie. Cei doi au avut o opinie separată prin care arată că „instanța de contencios constituțional ar fi trebuit să constate că în cauză nu a existat și nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte.
Astfel, potrivit Liviei Stanciu și lui Mircea Minea, deciziile pronunțate de completurile de 5 în materie penală din 2014 până în 2018 pot fi atacate cu contestație în anulare în termen de 10 zile de la momentul în care persoana împotriva căreia se face executarea a luat la cunoștința de hotărâre, respectiv în termen de 10 zile de la comunicarea motivării.
Așa încât, reiese din opinia separată a celor doi judecători constituționali, actuala decizia a CCR nu i se poate aplica lui Liviu Dragnea, care a fost condamnat definitiv, în 2016, la închisoare cu suspendare, în dosarul referendumului din 2012.
Din paragraful 163 al opiniei separate reiese că normele privind compunerea completului sunt de imediată aplicare, deci nu pot retroactiva, căci nu se consideră ca fiind lege mai favorabilă, au arătat specialiștii consultați de Newsweek România.
Citește și ICCJ anunță că respectă decizia CCR și schimbă completurile de 5 judecători
Mai mult, prin ceea ce susțin în opinia separată, Livia Stanciu și Mircea Minea demontează complet hotărârea Curții de Apel București din 23 noiembrie, prin care s-a suspendat inclusiv tragerea la sorți a noilor completuri de judecată, realizată de către președintele ICCJ, Cristina Tarcea, „de îndată”, așa cum a impus chiar Curtea Constituțională.
Mai mult, în opinia separată la decizia CCR, cei doi judecători constituționali specifică faptul că aceasta se aplică doar dosarelor pe rol și celor viitoare, fiind vorba de normă de procedură. Ca atare, condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumului nu poate fi pusă în discuție, pentru că a ieșit din termenul de 10 zile prevăzut de Codul de Procedură Penală.
Ca atare, afirmă specialiști consultați de Newsweek România, prin invocarea conflictului constituțional dintre Parlament și Înalta Curte, Liviu Dragnea a obținut, cu ajutorul Guvernului, doar tragerea la sorți a unui nou complet de judecată, timp în plus pentru judecarea procesului său, dar și ostilizarea majorității judecătorilor secției penale a Curții Supreme.
Citește și Mari semne de întrebare privind completul de la Curtea de Apel care l-a ajutat pe Dragnea
