Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis marți că rămâne în competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea SIIJ respectă cererile de independență.
Astfel, CJUE a arătat că arată că revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare.
În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.
Judecătorul român devine mai puternic
Deși nu a stabilit direct desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, decizia Curții de Justiție a UE este considerată istorică, căci confirmă clar dreptul judecătorilor români de a nu respecta decizii abuzive ale Curții Constituționale a României.
CJUE reamintește că dreptul UE are supremație în fața dreptului național și că nicio instituție, fie ea și Curte Constituțională, nu poate trece peste aceasta, a explicat judecătorul Cristi Danileț, pe site-ul său.
„Ce aduce nou hotărârea CJUE? Până acum era clar că judecătorul național poate aplica dreptul UE în mod direct. Această decizie devine însă una istorică printr-o nouă putere dată judecătorului național: chiar dacă o lege este validată de Curtea Constituțională, dacă ea este contrară dreptului UE, judecătorul trebuie să ignore decizia Curții Constituționale, având obligația de a aplica direct textul european (para. 247)”, a menționat judecătorul.
Cristi Danileț precizează că după comunicarea soluției CJUE către instanțele care au solicitat lămuriri, dosarele din România își vor relua cursul.
„Judecătorul național va da propria soluție în fiecare caz, fiind obligat să țină seama de interpretarea oficială dată de CJUE. În toate dosarele instrumentate de Inspecția Judiciară și de SIIJ aflate pe rol va trebui să se aplice interpretările date de CJUE, astfel că e posibil ca unele acte să fie anulate, altele refăcute. De asemenea, e posibil ca unele dosare disciplinare sau penale să se redeschidă”, a precizat magistratul.
Ce se va întâmpla cu SIIJ
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că România trebuie să respecte recomandările CE și că nu poate menține măsurile care o împiedică să realizeze obiectivele din Decizia 2006/98.
„O astfel de cerință apare în Raportul MCV din anul 2018 când s-a constatat „Printre principalele dispoziții problematice se numără, în special: crearea unei secțiuni speciale de urmărire penală pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților pentru deciziile luate (…)” și s-a recomandat: „Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO”. Analizând ce au stabilit aceste două organisme, se constată:
- Comisia de la Veneția, prin Avizul CDL-AD(2018)017-e (pct. 90) a solicitat ca structura de anchetare a magistraților să întrunească acceptul magistraților. Or, potrivit datelor oficiale, 85% dintre procurori și 72% dintre judecători s-au opus categoric existenței SIIJ;
- GREGO, prin AdHocRep(2018)2 (pct. 35) „recomandă să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție”. Și prin AdHocRep(2019)1 (pct. 30) „insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată”, a explicat Cristi Danileț.
Magistratul afirmă că, prin urmare, SIIJ se va desființa de către Parlament, iar acest lucru trebuie să se întâmple repede, căci orice acte îndeplinit de la decizia de marți a CJUE încolo este posibil nul.
