Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat o soluție surprinzătoare, în condițiile în care majoritatea specialiștilor din justiție din România se așteptau să decidă desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în condițiile în care avocatul general Michael Bobek a recomandat acest lucru.
CJUE a stabilit, în schimb, că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea SIIJ respectă cererile de independență.
Decizia a fost luată într-un dosar deschis de Asociația Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.
Instanțele românești, responsabile
„Într-o a treia etapă și tot în lumina acelorași considerații generale, Curtea examinează compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori.
Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).
În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. Curtea adaugă că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției”, se arată în decizia Curții de Justiție a UE, citată de G4 Media.
CJUE arată că revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare.
În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.
SIIJ poate fi blocată
Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a explicat că decizia CJUE, chiar dacă nu e categorică, este cu adevarat o decizie istorică.
„În realitate, prin răspunsul dat în ultimul paragraf cu privire la SUPREMAŢIA dreptului Uniunii Europene, Curtea acorda competenta instanţelor naţionale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului şi în cadrul acestei verificări să înlăture deciziile CCR şi normele legale interne dacă intră în contradicţie cu Decizia MCV.
Cu alte cuvinte, un judecător din România POATE înlătura deciziile CCR şi normele legale interne dacă nu sunt în conformitate cu decizia MCV, Curtea spunând negru pe alb că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca
efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției!
Mai mult, în urma deciziei de astăzi instanţele de judecată pot anula actele SIIJ. De asemenea, actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspecţia Judiciară sunt NULE!
Regret că stric petrecerea şi celor certaţi cu legea care s-au bucurat că au beneficiat de decizia CCR privind eliminarea probelorobtinute de o anumită instituţie! Deşi nu este în decizia de astăzi acest principiu se va regăsi mai mult ca sigur şi în cadrul celorlalte cauze care se afla pe rolul CJUE probe SRI, completul de 5 judecători de la ICCJ etc.
P.S. O menţiune importantă, hotărârea de azi este aplicabilă numai pentru ţările care mai au MCV!”, a menționat Ana Birchall.
SIIJ, promisiuni de desființare vechi de un an
Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în 2018, de către Parlamentul controlat de Liviu Dragnea, prin votul majorității PSD-ALDE-UDMR.
Inițial a fost condusă de procurorul Gheorghe Stan, care ulterior a fost numit de PSD judecător la Curtea Constituțională.
Cel mai cunoscut procuror al SIIJ este Adina Florea, cea care i-a deschis dosar penal fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Principalul dosar al acestei secții a fost cel care o viza pe Laura Codruța Kovesi. Însă, SIIJ nu a respectat termenul stabilit de Instanţa supremă, respectiv 1 aprilie, pentru soluţionarea dosarului în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi este cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
Practic, Secţia specială nu a pus în aplicare o decizie definitivă a Instanţei supreme.
Un proiect de lege privind desființarea Secției Speciale, inițiat de Ministerul Justiției, se află acum la Senat.
Numai că mai multe organizații din societatea civilă critică adoptarea proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), de către Camera Deputaților în forma în care oferă magistraților o imunitate specială.
Citește și: Societatea civilă critică super-imunitatea pentru magistrați contra desființării SIIJ
Fostul procuror Mircea Negulescu a fost reţinut în iulie anul trecut de procurorii Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Ulterior, judecătorii au decis să-l pună sub control judiciar.
