Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au transmis un comunicat în care comentează noul proiect privind desfiinţarea Secţiei Speciale.
”Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiţiei la data de 21 ianuarie 2022 desfiinţează Secţia Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracţiunile comise de magistraţi, respectiv prin procurori anume desemnaţi de Plenul CSM din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel (PCA), păstrează şi chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ”, susţin organizaţiile care au semnat documentul.
Ce spun trei asociații ale magistraților
1. Competenţa de anchetare a tuturor infracţiunilor săvârşite de magistraţi, aşadar şi a celor de corupţie, ar urma să revină procurorilor anume desemnaţi din parchetele obişnuite, deşi faptele de corupţie trebuie anchetate de parchete specializate. Organizaţiile semnatare explică faptul că anchetarea faptelor de corupţie trebuie să se facă de procurori specializaţi, lucru stabilit de Comisia de la Veneţia în Avizul nr.9/2016.
2. Se menţine regula de funcţionare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistraţi sunt anchetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, operează transferarea dosarelor de corupţie de la Direcţia Naţională Anticorupţie la noii procurori anume desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această regulă a fost criticată constant în rapoartele internaţionale.
Citește și: Deputatul Ciubuc (AUR) vrea explozibili puși pe podurile de la granița de est și tranșee de 4 metri
3. Se menţine regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistraţi se face de Plenul CSM. Această competenţă a Plenului CSM a fost criticată de Comisia de la Veneţia .
4. Regulile de desemnare şi de revocare a procurorilor anume desemnaţi sunt lipsite de previzibilitate şi pun în pericol independenţa magistraţilor. Organizaţiile fac referire la faptul că proiectul propus la 21 ianuarie 2022 prevede că infracţiunile de competenţa SIIJ vor fi anchetate în viitor de maxim 12 procurori din cadrul PÎCCJ şi de maxim 2 procurori din cadrul fiecărui PCA (maxim 30 la acest nivel), astfel că lasă la latitudinea Plenului CSM numărul de procurori pe care îi va desemna în fapt, fără să stabilească criterii în acest sens.
”Proiectul prevede şi că, o dată la 6 luni, se va evalua necesarul de procurori desemnaţi şi se vor face propuneri de modificare, fără să stabilească şi cine face evaluarea; în orice caz, nici această prevedere nu impune Plenului CSM să desemneze numărul maxim de procurori prevăzut de lege. Selecţia procurorilor care vor fi desemnaţi – pentru un mandat a cărui durată nu e stabilită în proiect – se face fără o competiţie şi fără criterii meritocratice. Astfel, proiectul prevede că procurorii generali ai PÎCCJ şi PCA întocmesc o listă cu procurorii pe care îi apreciază eligibili faţă de criteriile stabilite de lege, criterii ce permit aprecieri pur subiective (”conduită morală ireproşabilă”), fără ca procurorii selectaţi să fi fost chestionaţi asupra motivaţiei şi fără ca procurorilor care nu au fost selectaţi să li se dea posibilitatea să conteste neincluderea în listă, se mai arară în comunicat, relatează news.ro.
Potrivit organizaţiilor, de pe această listă, procurorii generali ai PÎCCJ şi PCA indică una sau mai multe persoane pe care le consideră adecvate, însă Plenul CSM nu este ţinut de aceste propuneri şi nici nu este obligat să organizeze un interviu public cu candidaţii.
Citește și: Interceptări în dosarul proxeneților din clanul Gangal: Am făcut 30 de milioane azi, de la 12.00
”La fel de discreţionară este revocarea de Plenul CSM a procurorilor desemnaţi. Revocarea se poate dispune pentru ”ineficienţă profesională”, care se apreciază ”în funcţie de eficienţa şi de calitatea activităţii”, fără însă să se stabilească şi criterii obiective de apreciere, astfel că ”ineficienţa” poate fi invocată şi în legătură cu procurorii care obţin rezultate, dar sunt consideraţi în mod arbitrar ”ineficienţi”; proiectul nu stabileşte nici procedura de contestare a revocării. Aceste norme par a fi neclare şi imprevizibile, contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României (a se vedea şi Decizia nr.384/2020 a Curţii Constituţionale)”, se mai arată în documentul citat.
5. Nu se oferă soluţii pentru problemele care au fost invocate pentru înfiinţarea SIIJ. ”În concluzie, noul proiect privind desfiinţarea Secţiei Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV şi Avizele Comisiei de la Veneţia, în concret obligaţiile României de stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei. Soluţia firească rămâne desfiinţarea necondiţionată a Secţiei Speciale şi restabilirea competenţelor parchetelor specializate, precum DNA şi DIICOT, aşa cum au propus organismele europene relevante”, se mai arată în document.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, vineri, că preluarea competenţelor Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) va fi realizată de 42 de procurori, dintre care 12 vor fi în Bucureşti. Aceşti procurori vor fi desemnaţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ a fost pus în dezbatere publică.
