Decizia Înaltei Curți (vezi AICI) prevede urmîtoarele:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
Citește și: EXCLUSIV Armata asigură buget de 1.330.000 € pentru ca Steaua București să joace în Liga a II-a
Înalta Curte a fost chemată să stanbilească dacă între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022 a existat un vid legislativ care să fie invocat de inculpați și condamnați ca lege penală mai favorabilă ce ar putea retroactiva până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să dea o decizie de îndrumare în această chestiune de drept.
Citește și: Milioane de oameni se roagă la chipul lui Iisus din Rio, sculptat de un român. Moare culegând flori
Astfel, ÎCCJ a decis că avem de-a face cu un vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă. Asta înseamnă că, între februarie 2014 și mai 2022, nu au fi existat cauze de întrerupere a prescripției ceea ce ar conduce la încetarea a mii de dosare și procese penale, inclusiv care-i vizează pe Elena Udrea, Ioana Băsescu sau Bogdan Olteanu, dar și inculpați sau condamnați pentru infracțiuni de drept comun, precum tâlhari sau violatori.
