Istoria documentului care ne desparte de Schengen. România a intrat cu o jumătate de pas în rândul țărilor europene care pot circula în statele din acest spațiu, deocamdată pe la frontierele aeriene și maritime.
Dar veșnicul pașaport, care, pe vremea regimului comunist, era doar un vis pentru majoritatea românior, a devenit acum o veritabilă „piatră de moară”.
Istoria documentului care ne desparte de Schengen. Când a apărut pașaportul românesc?
De dumnică, 31 martie, românii care călătoresc cu avionul și navele în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontierele aeriene şi maritime începând de duminică, 31 martie, ora 00:00.
Mai precis, aceştia nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare.
Dar, în continuare, poliţiștii de frontieră se vor afla în aeroporturi şi vor face verificări, dacă au unele suspiciuni.
Concret, poliţiştii de frontieră vor efectua acţiuni poliţieneşti aleatorii şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale.
Pașapoartele, simbolul clasic al călătoriilor în afara granițelor țării, are o vechime de secole, la nivel mondial.
Încă de acum un mileniu, chinezii aveau pașapoarte, ca parte a uriașului lor sistem birocratic. Pe ele erau trecute detalii precum: vârsta, înălțimea și caracteristicile corporale, conform hotnews.ro.
Aceste pașapoarte determinau capacitatea unei persoane de a se deplasa prin districtele imperiale și prin punctele de control. Și copiii aveau nevoie de pașaport.
Citește și: Românii vor putea călători fără controale în Schengen. Ce se întâmplă în aeroporturi?
De asemenea, mongolii au inventat, acum aproape opt secole, primul ”pașaport diplomatic”, iar tatăl lui Marco Polo devine primul european care primește drept de liberă și sigură trecere pe întreg teritoriul imperiului.
În secolele următoare, mai multe state și orașe europene confereau așa-numite drepturi de liberă trecere „laissez passez” indiferent de naționalitate. Cel mai vechi pașaport britanic datează din 1641 și este semnat de rege.
Și în Franța, acum aproape 200 de ani, aveai nevoie de pașaport chiar și pentru a călători între unele orașe din cadrul regatului. În România, pașaportul a avut o evoluție în timp.
Pașaportul românesc are o istorie de peste un secol - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alexandru Bușcă - imagine cu rol ilustrativ
Fie că s-au numit salvconducte, teșcherele, foi de pribegie, foi de circulație, foi de călătorie, pasuri sau pașapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autoritățile statale certificau, în esență, identitatea, cetățenia și calitatea posesorului lor, notează rador.ro.
Termenul de pașaport ca atare apare pentru prima dată în Regulamentele Organice adoptate în ambele principate drept o adevărață constituție.
Ele au intrat în vigoare în iulie 1831, în Ţara Românească şi în ianuarie 1832, în Moldova. Prin acestea se recunoștea libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic. Documentul era eliberat gratis.
„Pașaporturile peste hotarele țării se dau fără nici o plată”, spunea legea din Țara Românească.
Citește și: Adio, Schengen! Austria arată cu degetul România. „Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”
În sensul modern al termenului, el pașaportul adoptat în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, în 1865, când Consiliul de Miniștri al Principatelor Unite a hotărât ca „la intrarea și ieșirea din hotarele țărei, pașapoartele să se vizeze numai de autoritatea militară”.
De asemenea, în ”interiorul țărei să poată circula orice călător, fără a fi supus la vreo viză de pașapoarte, sau ce li se mai cere pe la barierele orașelor”. conform aceleiași surse.
Interesant este că, după 1860 tot mai multe țări au renunțat la pașaport, iar pe la 1890 puteai călători în SUA fără a avea nevoie de un astfel de document.
Era o prioadă în care se părea că pașapoartele chiar vor dispărea. Dar acest vis a fost curmat brusc de Primul Război Mondial.
Până la declanșarea Marelui Război, la 19 martie 1912, Regele Carol I a promulgat prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită „Lege asupra pașapoartelor”.
De altfel aceasta este și data la care, acum, este sărbătorită Ziua Pașaportului Românesc.
Astfel, prin această lege, statul român introducea primele principii generale în privința acestor docuenteși pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorități și cetățeni.
Ca și în prezent, pașapoartele începutului de secol XX aveau un termen de valabilitate fix, însă ceva mai scurt de 3, 6 sau 12 luni, iar taxa care se plătea pentru eliberarea lor depindea de acest termen : 3 lei, 5 lei, respectiv 10 lei, potrivit ordineazilei.ro.
Deși erau individuale, pe lângă titular puteau fi înscrise și rudele acestuia, „soțul, soția și copiii legitimi minori”. Cum era firesc, legea cuprindea și pedepse, făcând trimitere la măsurile punitive prevăzute în Codul Penal.
După Primul Război Mondial, călătoriile au devenit tot mai complicate, statele decizând să reintroducă pașapoartele și vizele, la început ca măsură temporară.
Citește și: VIDEO România militarizată: Blindate, în București, tunuri pe CFR, camioane militare la graniță
S-au reintrodus controalele de frontieră și acestea rămân în vigoare ani buni, statele motivând că vor să gestioneze fluxul de persoane potențial periculoase și că vor ca soldații să nu plece din țară.
Pașaportul a devenit un tot mai puternic instrument de control, dar și subiect de controversă din cauza birocrației din spatele lor.
La 1920, pașapoartele aiu fost standardizate și de atunci arată precum niște cărticele cu 20-30 de pagini. În acelați an au apărut și pașapoartele diplomatice, iar în 1941, cele colective și de serviciu.
După instaurarea reginului comunist, din 1946, activitatea de eliberare a pașapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne.
Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menținut până la evenimentele din decembrie 1989. La scurtă vreme, prin Decretul-Lege nr. 10/ianuarie 1990 s-au liberalizat călătoriile cetățenilor români în străinătate și s-au desființat vizele.
De asemenea, la 31 decembrie 2008 a fost pus în circulație pașaportul simplu electronic românesc, cu o valabilitate de 10 ani.
În 2019 a apărut noua generație de astfel de documente, cu mai multe elemente de siguranță ce le face, practic, imposibil de falsificat.
Citește și: Cum îi faci pașaport copilului în 2024? Documente necesare și taxe pentru o călătorie fără probleme
Comentarii 0