Hodor: Pacepa a fugit din România pentru că era corupt. Nu e nici erou, nici trădător

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 17.02.2021 - 09:13
Ultima imagine cunoscută a lui Ion Pacepa. Nu există o fotografie recentă cu fostul securist, care a fugit în SUA

Ion Mihai Pacepa, ex-adjunctul Direcției de Informații Externe, a murit la 92 de ani, din cauza COVID. Om de încredere al lui Ceaușescu, a fugit în SUA în 1978, dând o puternică lovitură de imagine dictatorului.

SHARE

Ceaușescu se prezenta în Vest ca un lider comunist luminat.

După fuga sa din țară, în 1978, Ion Mihai Pacepa a fost considerat de regimul comunist de la București drept un trădător, pentru că gestul său a dus la destructurarea rețelelei de spioni a României din Occidentul capitalist. Această sentință s-a lipit de el, într-o anumită parte a societății românești, până astăzi. 

Alții l-au considerat un erou pentru că prin dezertarea sa din Securitatea lui Ceaușescu și prin informațiile pe care le-a oferit CIA a contribuit la destructurarea rețelei de spioni a regimului comunist, la distrugerea imaginii dictatorului în Vest și la grăbirea sfârșitului regimului. 

Istoricul Mădălin Hodor, cercetător acreditat la Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,  care a citit documentele despre dezertarea lui Mihai Pacepa și despre ce a urmat după, susține că această antitezp, trădător pentru unii, erou pentru alții, e o discuție falsă.

Citește și: Ion Mihai Pacepa a decedat în urma infectării cu COVID-19

„De fapt, Pacepa nu a fugit peste noapte, și-a pregătit temeinic plecarea, după cât am putut parcurge din materialul vast care există despre el. 

Și-a aranjat ieșirea. Nu a fost vorba de o decizie luată la cald, deși el în cărțile lui a evocat niște momente din acestea când ar fi avut un fel de epifanie, că nu mai poate să lucreze cu regimul comunist. 

Eu cred că e fals. Pacepa a plecat pur și simplu pentru că a fost mai inteligent decât restul colegilor lui”, a explicat Mădălin Hodor pentru Newsweek România. 

Fostul director adjunct al Direcției de Informații Externe (DIE), serviciul de informații care coordona spionii României comuniste, era vizat deja de Ceaușescu, într-un scandal de corupție. 

„Nicolae Doicaru, șeful DIE și al lui Pacepa fusese înlăturat din funcție cu câteva luni înainte de plecarea acestuia din urmă. După fuga lui Pacepa, în 1978, a fost constituită o comisie din care făceau parte șefi de top ai Securității, care s-au străduit să găsească o explicație referitor la fuga lui Pacepa, cum spuneau ei. 

Istoricul Mihai Pelin, în cartea lui despre istoria spionajului românesc, spune că, în ipoteza lui, una dintre motivațiile pentru care Pacepa a plecat din țară a fost că pur și simplu era o problemă de timp până când corupția din DIE și, în extenso, din rândul Securității, corupție endemică, la care Pacepa participase împreună cu ceilalți, va fi pedepsită. 

Corupție în sensul de azi al cuvântului. Chiar mai rău. Ei făceau trafic de influență. 

După fuga lui Pacepa, cei de la Securitate s-au dus acasă la el și în locuința lui au descoperit o adevărată consignație: zeci-sute de sticle de whisky, zeci-sute de cartușe de țigări, aparatură electronică, aer condiționat. Toate stivuite într-o cămăruță”, a explicat Mădălin Hodor. 

Rețeaua mafiotă de la DIE

După fuga lui Pacepa, sute de ofițeri de Securitate, dintre cei activi în DIE și dintre cei care au lucrat cu fostul securist plecat în SUA au fost chemați să dea declarații. Inclusiv persoane care se întâlniseră cu el la niște cursuri de ofițeri. 

„Declarațiile acestea descriu o rețea mafiotă la propriu, ai cărui coordonatori erau Ion Pacepa, Nicolae Doicaru și generalul Luchian Eugen, care fusese șeful Secției pentru problemele CSS și MAI, apoi șef al comisiei pentru probleme de pașapoarte și vize de pe lângă consiliul de miniștri în 1978. 

Acesta din urmă a fost retrogradat de la general la soldat, ca pedeapsă. I-au confiscat averea, avea o vilă pe Valea Prahovei. 

Corupția era uriașă: ofițeri care trebuiau să plătească șpagă ca să fie trimiși în străinătate, în general. Unii plăteau o dată, alții trimiteau în mod constant către centrala DIE sume de bani. 

Plăteau în valută sau în cadouri. Toate treceau și pe la Pacepa, care la rândul său mituia oficiali din partid sau pentru a procura alte bunuri. 

Aceste fapte nu erau noi la DIE, se întâmplau din anii 1950. Asta era linia de lucru, să facă trafic de influență și să fure obiecte. 

Corupția era larg cunoscută, toată lumea știa ce se întâmplă, inclusiv Ceaușescu, dar după fuga lui Pacepa au trebuit să se prefacă că e o chestiune abia descoperită, un fenomen de care era vinovat doar trădătorul Pacepa. 

Dar Pacepa a găsit sistemul funcționând și a profit de acesta pentru a ascede în funcție. A profitat și de o conjunctură favorabilă, faptul că Occidentul avea o politică de deschidere față de România comunistă, iar Ceaușescu voia să recupereze decalajul tehnologic aducând tehnologie din Vest, prin furt. 

Oamenii de genul lui Pacepa, care era inginer comunist, îl impresionau pe Ceaușescu cu tot felul de găselnițe, de genul microfoane noi, astfel încât să îi fie utili. 

Dar Pacepa a fugit ca să-și salveze pielea la propriu”, a menționat Mădălin Hodor.

Fostul director adjunct al DIE a mai intuit ceva, potrivit istoricului: faptul că Ceaușescu intrase într-o vrie în care solicita din ce în ce mai multe lucruri de la cei din jurul lui, în special de la cei din serviciul de informații externe.

„Pacepa îl învățase pe Ceaușescu că se rezolvă totul și acesta cerea tot mai multe de la ei. El a realizat că e problemă de timp până când va cădea în dizgrația lui Ceaușescu, pentru că nu va mai putea să îl servească la nesfârșit. 

Iar un semnal important a fost înlăturarea lui Nicolae Doicaru de la conducerea DIE. 

Funcția politică o bătea pe cea de la Securitate

Pacepa și Doicaru voiau funcții politice cât mai înalte. Să fie șefi în Securitate nu erau suficient, pentru că ei știau că de fapt funcțiile politice, din partid, sunt cele mai importante”, a menționat istoricu, pentru Newsweek România.

De aia, Ion Pacepa a fost și consilier de stat al lui Nicolae Ceaușescu, funcție în aparatul politic, pe lângă poziția de director adjunct la DIE. 

„Poziția asta era mult deasupra Securității, pentru că el era omul de încredere al lui Ceaușescu și îl putea influența. Iar asta bătea orice funcție. 

De aceea, când a fugit Pacepa, reacția lui Ceaușescu a fost violentă, pentru că plecase omul lui de încredere, omul cu care făcuse o grămadă de mizerii. 

Mai ales că Pacepa o luase de jos, fiind din prima generație de ofițeri cu studii, cu facultate. El a intrat la 20 de ani în Securitate, la Contrasabotaj, o direcție care făcea poliție politică sub acoperirea că previne fapte de sabotaj. 

Dar sabotajul viza fapte de genul că se bloca o mașină în fabrică”, potrivit lui Mădălin Hodor

 

Trădător sau erou

Pentru foștii lui camarazi din Securitate, Ion Pacepa rămâne un trădător. Zeci de ofițeri acoperiți au fost retrași în țară după fuga lui.

„Oricum acele rețele de spioni ale României comuniste nu erau foarte profesioniste nici înainte, aveau rezultate punctuale, dar nu erau de speriat pentru Occident. După fuga lui Pacepa, foarte mulți ofițeri au trebuit retrași, o lovitură dură pentru DIE. Nu au mai reușit să reconstruiască rețeaua ca înainte”, arată istorcul Mădălin Hodor. 

Cât privește latura sa de erou, istoricul spune că este exagerată. 

„Faptele despre regimul comunist, pe care le-a dezvăluit Pacepa după fuga lui, erau cunoscute de către americani, nu a adus Pacepa lumina în SUA. Americanii nu le știau la nivelul de detalii, dar știau. Au închis ochii din considerente politice și strategice, erau neutri în ceea ce privește România”. 

Totuși, americanii s-au folosit de Ion Mihai Pacepa pentru a-l lovi pe Ceaușescu. Chiar prin cartea scrisă de fostul său consilier personal, om de încredere, acum dezertor în SUA, „Orizonturi roșii”.

„Cartea «Orizonturi roșii» este o carte operativă, adică a fost scrisă cu aprobarea CIA. Soția din SUA a lui Pacepa a lucrat întâi ca secretară a lui, dar era era operativ CIA. Tot ce apare în carte a primit acceptul agenției de spionaj americane 

Unele poveștile descrise acolo, verificate de mine, sunt reale, le-am regăsit în documentele din arhive. Dar altele sunt invenții, cum ar fi tușele în care îi zugrăvește pe Nicolae și pe Nicu Ceaușescu. Special introduse așa, ca să îi creeze o imagine negativă și să-l enerveze. 

Alte date sunt șopârle, de genul: «Am avut cunoștință de generali români din Armată care lucrau pentru KGB», ca să îi bage neîncrederea lui Ceaușescu. 

Cartea a avut un impact foarte mare, pentru că a adus în centrul atenție România lui Ceaușescu, pentru că din tot blocul comunist, România nu era până atunci neapărat relevantă. 

Faptul că Pacepa a dat informații de insider, pentru că el a cunoscut intim cuplul prezidențial, a jucat un rol pentru stricarea imaginii lui Ceaușescu. 

Dar ce informații a dat Pacepa americanilor nu e cunoscut încă. 

Discuția despre Pacepa rămâne în zona celor două tabere, dar este complet falsă, lipsită de obiectivitate. 

Nu a fost nici erou, pentru că a fugit ca se salveze. Nu a fost nici trădător, pentru că regimul lui Ceaușescu era unul opresiv, care ținea în chingi un popor”, crede istoricul Mădălin Hodor. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.