De ce s-ar schimba numele Bulevardului Kiseleff? Pe fondul agresiunii militare Rusiei în Ucraina și a morții suspecte a lui Alexei Navalnîi, cel mai înverșunat opozant al președintelui Vladimir Putin, mai multe voci din spațiul public românesc au cerut eliminarea denumirii actuale a cunoscutei artere din Capitală. Dar cine a fost omul care îi dă numele?
De ce s-ar schimba numele Bulevardului Kiseleff? Cine a fost contele rus după care a fost denumit?
Numele Bulevardului Kiseleff datează de acum 180 de ani, când s-a decis botezarea acestei artere după generalului conte rus, Pavel Kiseleff, care a guvernat Țările Române timp de cinci ani, între 1829-1834.
În urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina, ambasada Ucrainei în România a solicitat Primarului General, Nicușor Dan, în martie 2022, schimbarea denumirii, pe porțiunea pe care se află sediul Amasadei Rusiei, în Șoseaua Ucraina.
Ideea a fost preluată și de căteva partide, care au solicitat înlocuirea totală a numelui fostului general din denumirea importantului bulevard, căruia bucureștenii îi spuneau, cândva, „La Șosea”.
Citește și: Cum a abdicat Alexandru Ioan Cuza, de fapt? Soția și amanta l-au urmat în exil
Același lucru l-au cerut, de curând, și cei care i-au adus un ultim omagiu opozantului rus Alexei Navalnîi, după moartea suspectă a acestuia în lagărul din Siberia unde ispășea o pedeapsă de 19 ani.
Dar cine a fost omul după care, acum 180 de ani, a fost denumită această arteră frumoasă a Capitalei?
Generalul conte Pavel Dmitrievici Kiseliov (Kisseleff, în varianta franceză și Kiseleff, la noi) s-a născut pe 19 ianuarie 1788, la Moscova, într-o veche familie nobiliară rusă.
A fost considerat cel mai strălucit general reformator rus, în timpul domniei conservatorului țar Nicolae I al Rusiei.
În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 între Rusia și Turcia, în care Imperiul Țarist a avut câștig de cauză, s-a încheiat în Tratatul de la Adrianopol.
Acesta prevedea, printre altele, ca Țările Române, supuse Imperiului Otoman să treacă pentru o perioadă de 5 ani – până la achitarea de către turci a depăgubirilor de război pretinse de ruși - în administrarea politico-militară a Rusiei, iar domniile fanariote să fie înlocuite de un guvernator rus numit de Țarul Nicolae I.
Generalul conte Pavel Kiseleff a fost guvernatorul Țărilor Române între 1829 - 1834 - Foto: Arhiva
Iar acesta l-a desemnat pe Pavel Kiseleff pentru eastă misiune. Astfel, vreme de cinci ani, acesta a jucat rolul unui domnitor în ambele provincii românești, între 1829 - 1834.
Și-a luat postul în primire în noiembrie 1829, iar printre alte numeroase decizii pe care le-a luat a fost și cel de a hotărî extinderea vechiului Pod al Mogoșoaiei (viitoarea Calea Victoriei) cu actualul Bulevard Kiseleff, dincolo de ceea ce azi numim Piața Victoriei și care era granița orașului.
El a semnat actul de reamenajare civilizată a vechiului drum – numit pe timpul lui „Aleaua cea mare dintre Capul Podului şi Pădurea Bănesii“ - care îi va purta numele, conform ecreator.ro.
Modelul urmat, a pornit, contrar opiniilor multora, nu de la cel parizian – Bois de Boulogne ori Champs Elysee – ci de la tradiţia plimbărilor de Armindeni ale odraslelor boiereşti pe această arteră sărăcăcioasă în copaci, scrie istoricul Emanuel Băsescu, potrivit zf.ro.
Citește și: Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? Se plimba cu o trăsură trasă de cerbi
Lucrările au început în 1832 şi au fost încheiate în anul următor, mărginindu-se la crearea unei alei înconjurată de copaci, tot acest spaţiu numindu-se Aleea Bănesei.
Sub comanda lui Kiseleff, pentru prima dată casele din Bucureşti au fost numerotate, străzilor li s-au dat nume proprii şi a fost introdus iluminatul public cu felinare.
Şoseaua Kiseleff văzută în 1938, de pe Arcul de Triumf - Foto: zf.ro/Nicolae Ionescu
În calitate de conducător al administraţiei militare ruseşti a Țărilor Române, a contribuit la reorganizarea administrativă a acestora şi la întocmirea Regulamentelor Organice, care, de fapt, au fost primele Constituţii din istoria Moldovei şi Valahiei.
Pavel Kiseleff a ajuns să aibă sentimente filoromâneti destu de puternice, lucru care se poate desprinde și din viața sa personală.
S-a căsătorit în 1821 cu contesa Sofia Potocka, dar după moartea unicului lor copil, Vladimir, relațiile dintre ei s-au răcit până la înghețare toală. Cu oate acestea, cei doi n-au divorțat niciodată.
Dar generalul, bărbat arătos, i-a găsit iubirea în persoana Alexandrei Alexeievna Balian, fiica unui prinț rus și a boieroaicei românce Zoe Văcărescu, Din această poveste s-au născut șase copii.
Aceștia au fost, însă, adoptați formal de Iacovache Prejbeanu și soția sa, Safta Drugănescu, deoarece Kiseleff nu a putut să-i recunoască oficial.
Citește și: Care a fost domnitorul cu cea mai scurtă domnie din Țările Române? De ce a sfârșit la mănăstire?
Mai mult, Kiseleff a fost naturalizat român pe 20 iulie 1831, conform sursei cittate. Chiar și după terminarea misiunii a devenit un aprig susținător al Unirii Principatelo, trădând, însă, interesele Rusiei, care l-a exilat „diplomatic” la Paris, unde a şi murit, pe 26 noiembrie 1872, la vârsta de 84 de ani.
Dar influența pozitivă asupra Țărilor Române și pașii făcuți în sensul modernizării acestora n-au fost uitate de români, nici de oamenii politici autohtoni. De aceea, ăn 1844, s-a decis ca artera ce fusese creată de el să-i poarte numele, devenind ceea ce și astăzi știm drept Bulevardul Kiseleff.
Mai mult, s-a dorit i ridicarea unei statui a fostului guvernator al celor două provincii, dar Kiseleff a refuzat politicos.
În plus, în scrisoarea sa de mulţumire din 7 iunie 1843 adresată domnitorului Gheorghe Bibescu, în care refuza monumentul votat de Obşteasca Adunare, Kiseleff recomanda folosirea banilor ce ar fi fost alocați statuii sale pentru executare de lucrări folositoare urbei, precum fântâni, poduri, şosele.
