Cum a intrat România lui Ceaușescu în incapacitate de plată, în 1981? Poate să pară surprinzător să vorbim de așa ceva referitor la perioada comunismului, dar o situație financiară falmentară a țării s-a mai petrecut și acum 44 de ani, în plin ceaușism.
De fapt, contextul creat atunci l-a făcut pe Nicolae Ceaușescu să ia sumbra decizie de achitare a întregii datorii externe a țării, lucru care a avut drept consecință aproape un deceniu de lipsuri și privațiuni pentru români.
Cum a intrat România lui Ceaușescu în incapacitate de plată, în 1981? A decis plata datoriei externe
Denumire generică dată situației în care datornicul nu este în măsură să-și onoreze obligațiile ajunse la scadență.
Spania este statul european care a intrat de cele mai multeori în incapacitate de plata - nu mai puțin de 13 - dar întinse pe multe sute de ani, ținând cont că, istoria sa ca stat a început să se scrie încă din 1476.
Nici alte nume mari precum Germania și Franța nu stau foarte bine la acest capitol, fiecare fiind nevoită să intre în incapacitate de plată de opt ori.
Citește și: VIDEO Ultimul mesaj televizat al lui Ceaușescu, din 20 decembrie 1989. „Era calm, se stăpânea”
Cel mai recent caz este cel al Greciei din 2015, țara intrând în incapacitate de plată la capătul unui proces constant de degradare a balanței bugetare care a durat aproape 6 ani.
Deși încă nu s-a formulat o definiție oficială a termenului de faliment național - asociat incpacității de plată, ca și în cazul unei persoane fizice - fenomenul este explicat, totuși, ca o criză acută a balanței de plăți sau ca imposibilitatea unui stat de a-și achita datoria națională ori totodată ca incapacitatea unei țări de a-si onora plata în valută aferentă importurilor pe care le-a contractat.
Obsesia lui Ceaușescu pentru industrializarea forțată a României a dus la creșterea datoriei externe a țării - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 10/1977
„Atunci când un stat intră în incapacitate de plată el își reeșalonează datoriile. Odată asumate, acestea trebuie plătite și doar în cazuri foarte rare datoriile sunt șterse", a declarat un expert citat de zf.ro.
La sfârșitul anului 1980, România nu și-a mai putut plăti în mod regulat datoriile aferente creditelor externe contractate în anii anteriori, astfel că a intrat în încetare parțială de plăti, fapt ce l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să ia hotărârea de a plăti în totalitate datoria externă.
Citește și: Cum a ratat Nicolae Ceaușescu Premiul Nobel pentru Pace, în 1978? A făcut o criză de nervi
Dar ce s-a întâmplat la începutul anilor 80? Datoria externă a țării crescuse de la 0,5 miliarde dolari în 1976, la 10,4 miliarde dolari în 1981.
În același timp, ratele aferente datoriei externe au crescut de la 8 milioane dolari în 1976, la 1,5 miliarde dolari în 1980, 2 miliarde dolari în 1981 și 2,9 miliarde dolari în 1982, conform datelor Bîncii Mondiale citate de Businessday.ro.
Ceaușescu i-a forțat pe români să plătească 10,4 miliarde dolari în 8 ani
Practic, ritmul nesustenabil în care România s-a îndatorat în scopul de a își dezvoltă economia a dus la imposibilitatea onorarii plăților, fapt ce a determinat blocarea de către creditori a valutei provenind din exporturi.
În același timp, rezervă valutară aflată la BNR totaliza aproximativ 2 miliarde dolari, însă 75% din suma era de fapt contravaloarea aurului.
Cu alte cuvinte, România trebuia să plătească peste 6 miliarde dolari în 1980, 1981 și 1982, în condițiile în care suma aflată în conturile BNR era de doar 0,4 miliarde dolari, iar contul curent înregistrase în perioada respectivă un deficit de 2,2 miliarde dolari.
Ca procent din PIB, datoria externă a crescut de la 3% în 1978, la 28% în 1980, iar plățile anuale aferente datoriei externe reprezentau echivalentul a peste 30% din exporturi.
Citește și: Cum a susținut Ceaușescu Israelul în războiul prin care a cucerit Fâșia Gaza? A sabotat planul URSS
Momentul respectiv a fost depășit cu ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI) și prin negocieri cu creditorii.
Însă umilința la care a fost supus Ceaușescu față de instituțiile internaționale l-a determinat să ia hotărârea de a rambursa în totalitate datoria externă, ținta fiind atinsă cu doar câteva luni înainte de a fi alungat de la putere și împușcat, în decembrie 1989.
În 1989, Ceaușescu se mândrea cu plata integrală a datoriei externe, dar prețul plătit a fost, de fapt, răsturnarea lui și a comunismului de la putere - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
Ca să plătească, începând cu 1982, tot ce producea România mai bun era exportat, astfel încât, până în 1989, excedentul comercial a totalizat aproape 9 miliarde dolari, bani cu care datoria externă a fost plătită în totalitate.
Mai mult, în 1989, rezervă valutară la BNR însuma 1,8 miliarde dolari, la care se adaugă valoarea aurului, respectiv 0,8 miliarde dolari.
În primăvară anului 1989, Ceaușescu „și-a văzut visul cu ochii”, dar prețul plătit a fost uriaș.
Citește și: Cum a scăpat Nicolae Ceaușescu dintr-un accident de avion? Victimă, socrul lui Adrian Năstase
România a ajuns o țară fără datorie externă, dar cu o populație înfometată, cu raționalizări drastice de alimente, dar și de energie electrică, ținută în frig, la limita supraviețuirii, economisirea fiind „ordinul pe unitate” la nivelul întregii societăți.
Standardul de viață a scăzut continuu, lumea ce prinsese a se contura spre finalul anilor '60 și primii ani '70, la începutul „domniei” lui Ceaușescu, părând desprinsă dintr-o poveste de mult apusă., dar căreia mulți i-au rămas nostalgici fideli.
După 1990, când porțile lumii s-au deschis larg și către consum, dar și exporturi, pe fondul diminuării producției interne, datoria externă a României a prins din nou avânt, dar într-un ritm extrem de accelerat.
Acum, la 35 de ani de la răsturnarea lui Ceaușescu și a regimului comunist, conform datelor Ministerului de Finanțe, datoria administrației publice din România a ajuns în luna februarie 2025 la 990,84 miliarde de lei.
Dar prognoza pentru acest an este că va ajunge spre 1.100 miliarde de lei, adică aproximativ 220 miliarde de euro.
Citește și: România pierde sute de milioane de euro din PNRR. Exemplu: Din 400 km de diguri, nu e gata 1 km
Din aceasta, datoria publică externă însuma - la nivelul lunii februarie, însă - 497,05 miliarde lei, adică aproximativ 100 de miliarde de euro, echivalent cu 28,2% din PIB.
La care se adaugă datoria publică internă, de 493,79 miliarde lei, adică alte circa 100 miliarde euro.
Altfel spus, la ora actuală statul român a adunat obligații financiare de 20 de ori mai mari decât suma pe care Ceaușescu a plătit-o total în 1989, cu atâtea sarificii, însă, pentru populație, doar datoria externă fiind de 10 ori mai mare decât cea pentru care românii au trăit o viață chinuită vreme e aproape un deceniu, în anii '80.
