Argedava, cetatea despre care se spune că a fost capitala regelui Burebista, impresionează prin descoperirile făcute aici în anii 50. Localnicii relatează că s-au descoperit oseminte de uriași de până la 5 metri.
Enigma cetății Argedava, capitala lui Burebista: Aici s-au descoperit schelte de uriași de 5 metri
Una dintre cetăţile geto-dacice deosebit de importante pentru istoria noastră este Argedava, locul unde se spune că a trăit tatăl regelui Burebista.
Situată la numai câteva zeci de kilometri de Bucureşti, în localitatea Popeşti, cetatea este acum acoperită de pământ pe care cresc de mulţi ani doar bălării.
Istoricul giurgiuvean Emil Păunescu declară că „presupunerea că dava de la Popeşti, oraşul Mihăileşti – Giurgiu - este cea indicată de Ptolemeu ca Argedava se datorează savantului Radu Vulpe.
El a efectuat săpături acolo. Este sigur că a fost reşedinţa unei căpetenii getice dar rămâne o ipoteză că este vorba de reşedinţa tatălui lui Burebista”.
Citește și: Povestea cetății din Transilvania care l-ar fi inspirat pe Jules Verne să scrie Castelul din Carpați
Dovada pe care se bazează istoricii în susţinerea ideii că Argedava este cetatea condusă de tatăl lui Burebista constă într-o inscripţie descoperită în Bulgaria.
„În oraşul Balcic, care în antichitate era Dionysopolis s-a descoperit o inscripţie, din păcate incompletă, în care locuitorii îi mulţumeau unui concetăţean care a fost translator şi diplomat în epocă chiar în această cetate a tatălui lui Burebista. Ca atare, în momentul în care Burebista a cucerit toate cetăţile de la Marea Neagră, singura pe care a iertat-o a fost Dionysopolis”, adaugă profesorul Păunescu.
Ar fi fost cetatea de scaun a lui Burebista
Este vorba de decretul datat în jurul anului 48 î.Hr. prin care cetăţenii greci din această cetate îi mulţumeau lui Acornion care a mers într-o solie la Argedava.
Legat de aceste dovezi, sunt istorici care susţin că Argedava ar putea fi chiar cetatea unde a stat Burebista.
Citește și: Legenda comorii regelui dac Dromichete, ascunsă de milenii în inima „Cetăţii Soarelui”. E blestemată
Cetatea măsoară 160 de metri lungime de la Nord la Sud, 120 de metri lăţime de la Est la Vest şi are o înălţime de 20 de metri.
Fortificaţiile sunt amplasate în partea de S – SE şi V – SV de Nucet. Este cea mai mare aşezare din epoca bronzului şi a fierului din Sudul României, potrivit adevărul.ro.
Scheletele uriașilor
Însă, Argedava a trezit atenţia opiniei publice mai ales prin relatările localnicilor care susţin că în perioada anilor 50, când aici se făceau săpături arheologice, s-au descoperit scheletele unor oameni uriaşi.
Localnicii spuneau că aceste rămăşite umane erau de aproximativ 5 metri.
„Eu am început să sap aici în 1947 cu echipa de arheologi. Ei au angajat vreo 30 de oameni din sat. Aveam atunci vreo 18 ani, eram cel mai tânăr, şi m-am dus pentru că ne dădeau 400.000 de lei pe zi.
Puteam să cumpăr cu ei doar un kilogram de mălai. Era sărăcie la acea vreme. Odată, după ce am săpat la o adâncime de patru metri, am găsit o glavă (craniu – n.r.) foarte mare, cam de vreo două sau trei ori cât al unui om. Le-am spus arheologilor. Șeful era atunci Rosetti (Dinu V. Rosetti – n.r.).
Ne-a trimis imediat acasă pe noi, sătenii, şi au săpat doar ei. Oasele le-au pus într-un camion cu prelată. Unde le-au dus, nu ştiu. Am săpat aşa timp de trei ani şi am mai găsit uriaşi. Să zic aşa, aveau vreo patru metri lungime.
Citește și: Legenda cetăților din Arad „construite” de trei surori: Fecioarele s-au transformat în șerpi albi
Când găseam oasele, arheologii ne trimiteau acasă, să nu vedem noi ce e acolo. Dar noi vedeam, că nu eram orbi. Ei uite aşa am dezgropat uriaşi cu mâna mea în 1950”, a spus Ioniţă Florea, un localnic, potrivit libertatea.ro.
Cercetătorii nu neagă descoperirile, având în vedere că aceste schelete de uriași nu au fost dezgropate doar la Argedava.
„Nu este în sine de lepădat legenda, deoarece nu numai aici s-a vorbit despre astfel de descoperiri. Din păcate aceste oase de mai mari dimensiuni decât cele normale nu pot fi cercetate pentru că nu se ştie unde sunt. Nu pot nega această ipoteză.
E posibil să fi existat o populaţie cu alte dimensiuni anatomice decât noi, într-o anumită epocă. Sunt aşa numiţii <<jidovi>>, adică uriaşi. Din păcate sunt relatări, nu avem probe materiale deocamdată”, explică profesorul Păunescu.
