România a avut cel mai mare pod din Europa. lung de 4 kilometri. Construcția a avut o viață de nouă decenii, după care a fost dezafectată. Însă, în această perioadă, a dispărut o secțiune din ea, cea denumită podul sau viaductul Iezer.
România a avut cel mai mare pod din Europa. lung de 4 kilometri. Cum a dispărut o parte din el?
Podul de la Cernavodă realizat de inginerul Anghel Saligny a fost o bijuterie inginerească nu doar a timpului său, acesta fiind construit construit între 1890 şi 1895 pentru a asigura legătura feroviară între Bucureşti şi Constanţa.
Începerea lucrărilor de execuţie a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezenţa regelui Carol I, podul purtând inițial chiar numele primului rege al României.
Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri şi alte 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri.
Citește și: România a eșuat la contrucția primului pod suspendat. A fost găsită apă în asfalt. Cine e vinovat?
Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri şi un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri.
În Insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă, pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri.
Podul de la Cernavodă, denumit Podul „Regele Carol I”, la câțiva ani după inaugurare - Foto: Historia
Cu rampele de acces, cei 4.087, 95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri din Europa şi al treilea ca lungime din lume.
Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.Costul total al tronsonului de linie ferată Feteşti-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată şi staţiile, a fost de 35 milioane lei aur, conform historia.ro.
Inițial, impresionantul ansamblu de poduri era format din trei părți distincte: 1.662 metri, podul principal peste Dunăre, podul peste brațul Borcea de 970 metri și segmentul de 1.455 metri de la balta Iezerului sau podul Iezer
Cu timpul, segmentul de peste balta Iezerului a fost abandonat și desființat în 1969, odată cu desecarea zonei, fiind înlocuit cu un terasament stabil pentru calea ferată.
Citește și: Italia face un pod unic în Europa de 13.500.000.000$ spre Sicilia. Împușcă 2 iepuri dintr-o lovitură
Un film istoric din perioada Primului Război Mondial. oferă o perspectivă unică asupra importanței acestui viaduct.
În imagini, soldații germani efectuează reparații pentru a reda stabilitatea și funcționalitatea acestei structuri critice. Clipul poate fi vizionat AICI.
Viaductul de la Iezer, proiectat de Saligny cu 34 de deschideri, era esențial pentru a permite circulația feroviară deasupra terenurilor umede și pentru a face față posibilelor inundații, având o contribuție importantă la continuitatea transportului feroviar.
Așa arată acum ansamblul de poduri de la Cernavodă, cel vechi fiind scos din uz în 1987 - Foto: INQUAM Photos/Daniel Stoenciu
Acest segment dispărut, parte a celui mai lung pod din Europa la momentul inaugurării sale, ilustrează viziunea și măiestria inginerului Saligny, iar filmările istorice din 1917 sunt o mărturie valoroasă a ingineriei și strategiei logistice din acea perioadă.
Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.
Citește și: Lucrările la noul Pod Giurgiu – Ruse trebuiau să înceapă în 2026. Abia se face licitația pentru SF
De asemenea, în paralel cu podul de cale ferată a fost realizat un pod rutier, pentru Autostrada A2.
Noul complex feroviar (București-Constanța) era complet electrificat, automatizat și dotat cu o cale ferată dublă.
Primul pod inaugurat a fost cel peste brațul Borcea în mai 1986, urmat de cel de la Cernavodă în octombrie 1987.
