Strămoșii timpurii ai lupilor cenușii (Canis lupus) au constituit un grup de carnivore, numite creodonti, care au cutreierat emisfera nordică în urmă cu 100 - 120 de milioane de ani.
Cu aproximativ 55 de milioane de ani în urmă, această specie străveche a dat naștere carnassialelor, un grup de animale asemănătoare lupului, care aveau fălci puternice și dinți ascuțiți ca briciul pentru a sfârteca și mesteca.
Se crede că un membru al acestei familii, Miacis, este strămoșul comun al tuturor lupilor, urșilor, ratonilor și câinilor actuali.
Cercetătorii speră că această descoperire incredibilă din Italia va furniza noi informații despre „cum și când” câinii s-au îndepărtat de lupi și au devenit animale de companie domestice.
Dr. Francesco Boschin, care conduce echipa de arheologi de la Universitatea din Siena din Italia, a declarat că rămășițele câinilor ar putea fi cele mai vechi din Europa, datând de acum 14.000 - 20.000 de ani.
Acesta a fost un moment în care oamenii și câinii au început mai întâi o relație reciproc avantajoasă, care i-a transformat în cele din urmă pe câini în cei mai buni prieteni ai omului.
Timp de milioane de ani, oamenii și lupii sălbatici și-au disputat prada în aceleași areale de vânătoare. Deși nu se știe exact când câinii domestici (Canis familiaris) au evoluat din lupii cenușii, există câteva indicii științifice importante.
Un studiu din 2009 publicat în revista Molecular Biology and Evolution citează o analiză a ADN-ului mitocondrial antic al câinilor care sugerează că au evoluat din lupi acum peste 100.000 de ani.
A urmat o perioadă în care lupii și primii oameni au vânat împreună, formându-se o relație de apropiere, care treptat s-a dezvoltat. Această străveche „alianță” între oameni și câini a dus la cea mai eficientă echipă de vânătoare, câinii fiind mult mai dotați fizic să prindă prada. În schimbul ajutorului, câinii au primit companie, protecție, adăpost lângă foc și o sursă de hrană mai stabilă și diversificată.
Ultimul studiu realizat de echipa lui Boschin s-a concentrat asupra fragmentelor osoase a unor câini și lupi antici găsite în două peșteri paleolitice din sudul Italiei, peștera Paglicci și peștera Romanelli.
Aceste animale antice, potrivit cercetărilor, sunt „primii câini care au trăit alături de oameni ca animale de companie”.
Rezultatele genetice atestă prezența câinilor cu cel puțin 14.000 de ani în urmă, cel mai probabil cu 20.000 de ani în urmă, fiind „cele mai vechi specimene domesticite în paleoliticul superior al Europei și în Marea Mediterană”.
Descoperiri anterioare arată că în urmă cu 12.000 de ani, câinii deja începuseră să fie îngropați alături de stăpâni, ca protectori în lumea de dincolo.
