Care a fost cel mai bogat rege dac? Despre comorile lăsate de strămoșii noștri se știe de multă vreme, iar unii le mai caută și acum. Printre cele mai de preț sunt monedele de aur denumite kosoni. Se pare că ele au preluat numele de la cel al unui urmaș al marelui conducător al dacilor, Burebista.
Care a fost cel mai bogat rege dac? De el se leagă numele faimoaselor monede de aur dacice
Dacii n-au bătut monede - nici de aur, nici de argint - dar tezaure importante au fost descoperite de-a lungul timpului, încă de acum peste 500 de ani.
Primă relatare despre descoperirea unor kosoni, de fapt un conglomerat de monede antice, apare într-un document din secolul al XV-lea, descoperire făcută în apele râului Ștrei.
Ar fi fost vorba de mii de monede antice, dar nu există alte informații în afara faptului că ele ar fi fost confiscate de autorități.
Citește și: INTERVIU Chipul lui Decebal, în București? Cum a apărut statuia de dac? A costat 250.000 €
A doua mare descoperire a fost făcută într-o perioadă destul de tulbure a Transilvaniei, în anul 1530, în bazinul râului Sebeș. La fel, destinul comorii a fost pecetluit de autorități care, cel mai probabil, le-au topit.
La începutul secolului al XIX-lea, între 1803-1805, o incredibila goană după aur s-a derulat în Munții Orăștiei, conform casademonede.ro.
Totul a plecat de la doi țărani ai locului care au descoperit astfel de monede alimentând piața neagră.
Descoperirea unor asemenea tezaure a incendiat spiritele la acel moment, iar statul austriac a trebuit să intervină cu jandarmii, pentru a calma spiritele.
Povestea kosonilor s-a derulat și după 1990, mii de piese fiind scoase din țară și traficate, statul român recuperând doar o mică parte din ele.
Kosonii, monedele de aur dacice atât de râvnite de „vânătorii de comori” - Foto: bude.ro
Dar ce era sau cine era acest Koson? Mai ales că este singurul conducător al dacilor al cărui nume este amintit pe monedele antice de aur și a lăsat în urmă toate acele tezaure uriașe descoperite în ținutul cetăților dacice din Hunedoara.
Istoricii l-au identificat ca fiind unul dintre urmașii regelui Burebista, de la sfârșitul primului secol înainte de Hristos.
Regele dac Koson nu este menționat ca atare în izvoarele literare păstrate din Antichitate, în schimb mai mulți autori antici fac referire în scrierile lor la regele dac Cotiso.
Citește și: Povestea regelui dac care a băgat spaima în romani. Stăpânea jumătate din Europa: „Era temut”
Astfel, unii istorici români i-au identificat pe Cotiso și Koson ca fiind același personaj istoric, prezentat de antici sub nume diferite, conform romania-misterioasa.ro.
Koson sau Cotiso a ajuns în anul 44 î.Hr, după asasinarea lui Burebista, stăpân pe o parte a moștenirii teritoriale a lui Burebista.
„Cotiso, contemporanul lui Octavian August, pare să fi stăpânit în sud-vestul Daciei”, scria Constantin C. Giurescu în cartea sa „Istoria Românilor”.
Mai precis este vorba de munţii dintre Banat şi Oltenia.Nu se știe exact dacă el a participat la complotul ce a dus la omorârea lui Burebista, în schimb, se pare că a fost aliatul lui Brutus în războiul contra lui Octavian, după ce a participat la asasinarea lui Cezar.
Probabil că regele geto-dac îi dăduse lui Brutus ostași, primind în schimb bani buni de aur cu numele lui, dar cu figurația luată de pe monedele generalului roman.
De ce această afirmație? Pentru că monedele cărora le spunem kosoni arată absolut aparte.
În mod tradițional, un koson este un stater de aur sau argint - puțin peste 8 grame - întâlnit în spațiul geografic dacic și doar atât.
Acest lucru este deosebit de ciudat, de altfel, deoarece dacii nu au bătut nici un fel de piese de aur sau argint și cu toate acestea ei există in acest spațiu, lucru ce constituie încă o enigmă, potrivit casademonede.ro.
Chiar dacă piesele de aur au greutatea unui stater grecesc, aspectul lor este total diferit de cel al rudei sale grecești.
Staterii grecești sunt mai groși și bătuți la rece, în timp ce kosonii sunt mai plați și batuți la cald, după tehnica romană.
Altă diferență este imagistica, inspirată din denarul roman (modelul apărut în jurul anului 120 î.Hr, mai scrie sursa citată.
Pe avers - pe fața monedei, este reprezentat un vultur ce stă pe ghioaga lui Heracles, ținând în gheară o cunună de lauri.
Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic
Pe revers apare un demnitar în toga, încadrat de două persoane, fapt tot de inspirație romană. Iar sub cele trei personaje este vizibil numele „Koson”.
Prin urmare, putem presupune că regele dac a primit sume uriașe de bani din partea romanilor, nu neapărat doar de la Brutus, monedele fiind fabricate în stil roman, dar purtând numele regelui pe ele.
Despre Cotiso/Koson aflăm şi de la autorii latini, care-l considerau o adevărată ameninţare la adresa romanilor.
Războinicul dac trecea în repetate rânduri Dunărea şi făcea ravagii în provinciile sudice ale stăpânirii romane.
Cea mai cunoscută relatare despre regele dac și acțiunile sale îi aparține istoricului latin Anneus Florus.
„Dacii trăiesc nedezlipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotisoni, obişnuiau să se coboare şi să pustiască ţinuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile.
Augustus a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, dacii nu au putut fi înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi”, relata Anneus Florus.
Dar, se pare că regele Cotiso s-a aflat și în relații mult mai bune cu cel care avea să devină primul împărat al Romei, în 27 î.Hr., Octavian Augustus.
Astfel, urmașul lui Burebista este menționat și de Suetonius, într-un pasaj din biografia lui Augustus. Și, fapt uluitor, face pomenire la o posibilă încuscrire între cei doi.
Astfel, relatând conflictul deschis izbucnit între Octavian (viitorul împărat Augustus) și colegul său de triumvirat Marcus Antonius, istoricul-biograf menționează această legătură de rudenie.
„M. Antonius scrie că Octavian a făgăduit-o pe Iulia mai întâi fiului său, Antonius, apoi lui Cotiso, regele geților, și că tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el pe fiica regelui (n.r. - regele dac)”, nota Suetonius.
Episodul este povestit și de marele istoric Vasile Pârvan, în lucrarea sa, „Getica”.
„Un moment păruse că Augustus şi Cotiso vor intra chiar în legături de rudenie, asemănătoare cu acelea de pe vremuri între Dromichaites şi Lysimachos: Iulia trebuia să devină regină a Dacilor, iar fiica lui Cotiso împărăteasă romană, cei doi suverani dându-şi reciproc fiicele de soţii.
Dar înţelegerea nu s-a făcut. În loc de aceasta, la Siscia = Segestica, se adunau trupe împotriva dacilor lui Cotiso, iar acesta îşi organiza puternic regatul în munţii sudvestici ai Daciei”, afirma Pârvan.
Citește și: Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?
Dar, după ce Octavian a triumfat în războaiele civile ce au urmat asasinării lui Cezar, el a întors foaia și în privința dacilor și a regelui lor.
Astfel, romanii au luat măsuri de pedepsire a lui Cotiso, l-au învins în luptă, apoi l-au decapitat și i-au transportat capul chiar la Roma.
Acolo, a fost arătat mulțimii ca asigurare că armata romană nu va mai fi atacată de armata dacă.
Despre sfârșitul lui Cotiso. dar și pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru Imperiu, scrie și poetul latin Horațiu, contemporan cu acesta.
Într-una din odele sale, datând din anul 29 î.Hr., poetul spune: „Lasă grijile obşteşti pentru Cetate. Armata dacului Cotisonis a pierit. N-a lipsit mult ca Roma să fie nimicită de dacii cei meşteri în azvârlirea săgeţilor”.
Deși Koson/Cotiso a ieșit abrupt de pe scena istoriei, iar astăzi a rămas o figură relativ obscură în rândul conducătorilor Daciei, moștenirea sa, atât de râvnită și acum, au fost tezaurele de monede de aur care l-au făcut aproape nemuritor.
